Cel mai mare fond suveran din lume își pregătește o schimbare importantă de strategie, iar una dintre principalele victime ar putea fi obligațiunile guvernamentale americane. Fondul suveran al Norvegiei, cu active de aproximativ 2.300 de miliarde de dolari, propune reducerea semnificativă a ponderii titlurilor de stat în portofoliu, pe fondul îngrijorărilor privind nivelul datoriilor din marile economii și al dorinței de a obține randamente mai mari din alte tipuri de active.
Norges Bank Investment Management (NBIM) a recomandat Ministerului norvegian de Finanțe reducerea ponderii obligațiunilor guvernamentale în indicele de referință al portofoliului de obligațiuni de la 70% la 50%.
Măsura nu vizează exclusiv Statele Unite, însă titlurile Trezoreriei americane ar fi cele mai afectate. Ponderea acestora în portofoliul de obligațiuni al fondului ar urma să scadă de la 34,1% la 21,9%.
Norvegia își reduce dependența de titlurile americane
NBIM consideră că o pondere de 50% pentru obligațiunile guvernamentale ar oferi în continuare fondului suficientă lichiditate în perioadele de turbulențe, dar i-ar permite să aloce mai mulți bani unor active cu potențial de randament superior.
În același timp, fondul propune ca obligațiunile guvernamentale să fie ponderate în funcție de valoarea de piață, nu în funcție de produsul intern brut. Argumentul este că nivelul datoriei publice a crescut puternic în aproape toate economiile dezvoltate.
Schimbarea ar redistribui și expunerea geografică. Ponderea obligațiunilor guvernamentale din zona euro ar coborî de la 16,8% la 14,1%, în timp ce cea a titlurilor guvernamentale japoneze ar crește de la 4,6% la 7,4%.
Un semnal pentru piața obligațiunilor americane
Decizia vine într-un moment în care piața obligațiunilor Trezoreriei SUA este urmărită atent de investitori. Randamentele titlurilor americane pe termen lung au urcat la niveluri ridicate, pe fondul preocupărilor legate de situația fiscală și de creșterea datoriei Statelor Unite.
Economistul Mohamed El-Erian a avertizat că investitorii tradiționali în obligațiuni americane sunt supuși unor presiuni tot mai mari, menționând în acest context Japonia, China și țările din Golf.
În opinia sa, valoarea efectivă a reducerii propuse de fondul norvegian nu este suficient de mare pentru a schimba singură piața americană, însă mesajul transmis este important.
„Dimensiunea nu este mare, dar semnalul că deținătorii și cumpărătorii tradiționali devin mai puțin de încredere este unul foarte important”, a declarat El-Erian pentru CNBC.
Mai multe obligațiuni corporative și titluri ipotecare
Banii eliberați prin reducerea expunerii pe obligațiunile guvernamentale ar urma să fie direcționați către alte instrumente cu venit fix.
În cazul activelor americane care nu sunt emise de guvern, inclusiv obligațiuni corporative, ponderea ar urma să crească de la 16,2% la 27,6%.
Nicolai Tangen, CEO-ul NBIM, și Ida Wolden Bache, guvernatorul Băncii Centrale a Norvegiei, susțin că diversificarea către active mai riscante poate aduce prime de randament mai mari.
Printre instrumentele vizate se află și titlurile garantate cu ipoteci. Potrivit celor doi oficiali, acestea tind să aibă o evoluție diferită față de acțiuni în perioadele de criză și pot contribui astfel la reducerea volatilității portofoliului.
Fondul norvegian deține în prezent aproximativ 1.650 de miliarde de dolari în acțiuni și 592 de miliarde de dolari în instrumente cu venit fix. Prin participațiile sale, controlează indirect aproape 1,5% din toate acțiunile companiilor listate la nivel mondial.
Fondul avertizează și asupra riscului unei prăbușiri a boomului AI
Schimbarea strategiei vine și după o perioadă în care fondul norvegian a beneficiat puternic de creșterea acțiunilor tehnologice și de boomul inteligenței artificiale.
Fondul, creat în 1998 pentru a investi veniturile Norvegiei din petrol, are expuneri importante pe companii americane și asiatice din tehnologie, inclusiv pe producători de semiconductori.
Nicolai Tangen avertizează însă că randamentele spectaculoase generate de aceste investiții nu pot continua la nesfârșit fără riscul unei corecții.
În primul trimestru din 2025, fondul a pierdut aproximativ 40 de miliarde de dolari, după reducerea apetitului investitorilor pentru risc.
Un test de stres realizat de NBIM arată cât de mare ar putea fi impactul unei corecții severe a companiilor și activelor asociate inteligenței artificiale. Într-un asemenea scenariu, pierderile fondului ar putea ajunge la aproximativ 740 de miliarde de dolari, echivalentul a 35% din valoarea sa.
Nu este o retragere din SUA, ci o diversificare
Decizia Norvegiei nu reprezintă o ieșire din piața americană. Fondul continuă să aibă o expunere uriașă pe companiile și activele americane, iar propunerea vizează în primul rând schimbarea structurii portofoliului de obligațiuni.
Semnalul important este însă că unul dintre cei mai mari investitori instituționali din lume consideră necesară reducerea ponderii obligațiunilor guvernamentale într-un moment în care nivelul datoriei publice și perspectivele fiscale ale marilor economii sunt tot mai atent analizate.
Pentru SUA, o astfel de decizie nu reprezintă în sine o problemă sistemică. Devine însă relevantă dacă este urmată de schimbări similare din partea altor mari deținători de datorie americană.
Deocamdată, mesajul Norvegiei este unul de diversificare. Dar pentru piața Trezoreriei SUA, faptul că unul dintre cei mai mari investitori din lume caută mai puțină expunere pe obligațiunile guvernamentale americane este un semnal pe care investitorii nu îl pot ignora.
