România începe să reducă semnificativ gaura din buget. Deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ajustarea este de 37%, însă în spatele cifrelor bune se ascunde o problemă tot mai apăsătoare: statul a plătit peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi.
Execuția bugetului general consolidat arată o schimbare importantă în dinamica finanțelor publice. Veniturile statului au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 2,9%.
Rezultatul este o reducere consistentă a deficitului: de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în 2026.
Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Veniturile cresc de aproape patru ori mai repede decât cheltuielile
Statul a colectat în primele șapte luni venituri de 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Motorul principal îl reprezintă veniturile fiscale, care au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei.
Cea mai spectaculoasă evoluție vine din TVA. Încasările nete au ajuns la 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de anul trecut.
În același timp, statul a rambursat companiilor TVA de peste 20,48 miliarde de lei, în încercarea de a menține lichiditatea mediului privat.
Veniturile din accize au ajuns la 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în timp ce fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au urcat la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul de anul trecut.
Marea ajustare: cheltuielile de personal
Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 460,39 miliarde de lei, însă ritmul de creștere a fost limitat la 2,9%.
Una dintre cele mai importante reduceri s-a produs la cheltuielile de personal. Acestea au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în primele șapte luni din 2025.
În termeni nominali, statul a cheltuit cu aproximativ 4,06 miliarde de lei mai puțin pentru personal.
Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice a coborât, astfel, de la 22,3% la 20,8%.
Este una dintre principalele explicații pentru temperarea cheltuielilor publice, întrucât salariile din sectorul public reprezintă o categorie rigidă a bugetului.
Dobânzile înghit peste 40 de miliarde de lei
În timp ce deficitul se reduce, o altă cifră crește rapid: nota de plată pentru datoria publică.
Statul a plătit în primele șapte luni 40,12 miliarde de lei numai pentru dobânzi, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 2% din PIB.
Această evoluție arată una dintre marile vulnerabilități ale finanțelor publice: chiar dacă deficitul este redus, costul finanțării datoriei continuă să crească și consumă o parte importantă din resursele bugetare.
Reducerea deficitului este, prin urmare, importantă nu doar pentru respectarea țintelor fiscale, ci și pentru limitarea necesarului de împrumuturi și, implicit, a presiunii exercitate de dobânzi asupra bugetului.
Investițiile cresc, în ciuda consolidării fiscale
Una dintre cele mai importante concluzii ale execuției este că reducerea deficitului nu s-a făcut prin blocarea investițiilor.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
Creșterea este de aproximativ 24%.
Mai mult, peste 71% din volumul investițiilor este reprezentat de proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR.
Plățile aferente acestor axe de finanțare au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
Astfel, guvernul încearcă să realizeze ajustarea bugetară în principal prin reducerea sau temperarea cheltuielilor curente, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt menținute pe creștere.
TVA și fondurile europene susțin veniturile
Creșterea veniturilor bugetare este susținută de mai multe categorii.
Impozitul pe salarii și venit a adus 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% peste nivelul din 2025.
Impozitul pe profit a generat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.
În cazul TVA, creșterea de 26,5% reflectă atât majorarea încasărilor brute, cât și modificările legislative privind cotele de TVA.
În paralel, România a atras mai multe fonduri europene, ceea ce a contribuit la creșterea veniturilor și la finanțarea investițiilor.
Un semnal bun, dar nu și victoria finală
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră rezultatele de la șapte luni un semnal de stabilizare a finanțelor publice.
„Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate”, a afirmat ministrul, subliniind că investițiile au continuat să crească, iar rambursările de TVA au depășit 20,4 miliarde de lei.
Totuși, Finanțele avertizează că lunile următoare trebuie interpretate cu atenție. Din august, baza de comparație va include efectele măsurilor adoptate în iulie 2025, ceea ce va diminua o parte dintre diferențele favorabile față de anul trecut.
Cu alte cuvinte, ritmul de îmbunătățire a deficitului nu poate fi extrapolat automat până la sfârșitul anului.
România are acum o țintă mai dificilă: să păstreze ritmul
Datele la șapte luni oferă un tablou mixt.
Pe de o parte, deficitul este cu aproape 30 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste trei ori mai repede decât cheltuielile, iar investițiile au avansat cu aproximativ 24%.
Pe de altă parte, dobânzile au ajuns deja la peste 40 de miliarde de lei, iar costul datoriei continuă să crească.
Miza pentru lunile următoare este, prin urmare, menținerea ajustării fără sacrificarea investițiilor și fără o încetinire severă a economiei.
România a făcut un pas important în reducerea deficitului. Următoarea provocare este mult mai dificilă: să demonstreze că această reducere nu este doar o îmbunătățire temporară a execuției bugetare, ci începutul unei consolidări fiscale durabile.
