Piața construcțiilor rezidențiale din România își continuă reculul. Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 20,8% în iulie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, iar în primele șapte luni ale anului declinul ajunge la 11,6%. Datele indică o temperare semnificativă a proiectelor noi de locuințe, într-un moment în care costurile de construcție și finanțare rămân ridicate.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna iulie 2026 au fost eliberate 2.909 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 51 mai puține decât în iunie și cu 766 mai puține decât în iulie 2025.
Scăderea este cu atât mai importantă cu cât suprafața utilă aferentă autorizațiilor emise în iulie s-a redus cu 27% față de luna precedentă, până la 712.682 de metri pătrați.
Aproape 19.000 de autorizații în primele șapte luni
În perioada ianuarie-iulie 2026, autoritățile au emis 18.848 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 11,6% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
Declinul nu este concentrat într-o singură zonă a țării. Șapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare au înregistrat scăderi ale numărului de autorizații în primele șapte luni.
București-Ilfov, singura regiune pe plus
În primele șapte luni ale anului, București-Ilfov este singura regiune de dezvoltare în care numărul autorizațiilor rezidențiale a crescut față de perioada similară din 2025.
Regiunea a înregistrat un plus de 84 de autorizații.
La polul opus se află Nord-Est, cu 595 de autorizații mai puține decât în primele șapte luni din 2025. Urmează Vest, cu un minus de 528, Sud-Muntenia, cu 442, și Nord-Vest, cu 409.
Scăderi au mai fost consemnate în Sud-Est, de 352 de autorizații, Centru, de 209, și Sud-Vest Oltenia, de 15 autorizații.
Situația din iulie confirmă aceeași tendință. Față de iulie 2025, numărul autorizațiilor rezidențiale a scăzut în șapte regiuni de dezvoltare și a crescut doar în București-Ilfov, unde au fost emise cu 48 de autorizații mai mult.
Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Sud-Muntenia (-210 autorizații), Nord-Est (-195) și Nord-Vest (-127).
Aproape 68% dintre autorizații sunt pentru mediul rural
Un alt element important al statisticii INS este distribuția teritorială a autorizațiilor.
În iulie, 67,9% dintre autorizațiile pentru clădiri rezidențiale au fost emise pentru zona rurală. Astfel, construcția de locuințe noi continuă să fie concentrată într-o proporție semnificativă în afara marilor centre urbane.
În același timp, reducerea suprafeței autorizate este mai accentuată decât scăderea numărului de autorizații. Acest lucru poate indica faptul că, pe lângă diminuarea numărului de proiecte, sunt autorizate și proiecte cu o suprafață medie mai redusă.
Construcțiile nerezidențiale merg în direcția opusă
Datele INS arată o evoluție diferită pe segmentul clădirilor nerezidențiale.
În iulie 2026 au fost eliberate 577 de autorizații pentru clădiri nerezidențiale, cu 3,6% mai multe decât în iunie. Suprafața utilă aferentă acestora a ajuns la 301.947 de metri pătrați, în creștere cu 12,2% față de luna precedentă.
Comparativ însă cu iulie 2025, situația este negativă și pe acest segment: numărul autorizațiilor a scăzut cu 5,9%, iar suprafața utilă totală s-a redus cu 21%.
Cele mai mari scăderi ale suprafeței autorizate față de iulie 2025 au fost în București-Ilfov și Sud-Muntenia.
Un semnal important pentru piața locuințelor
Autorizația de construire reprezintă una dintre primele etape ale apariției unei noi oferte de locuințe pe piață. Prin urmare, reducerea consistentă a numărului de autorizații poate avea efecte și asupra volumului de locuințe care vor ajunge efectiv la finalizare în anii următori.
Datele din iulie nu înseamnă automat o scădere echivalentă a numărului de locuințe finalizate. Între momentul autorizării și finalizarea unui proiect există un interval de timp, iar proiectele pot avea dimensiuni foarte diferite.
Totuși, declinul de 11,6% în primele șapte luni și scăderea de 20,8% în iulie față de aceeași lună din 2025 arată că dezvoltatorii și constructorii pornesc mai puține proiecte rezidențiale noi.
Pentru piața imobiliară, această evoluție creează o situație aparent paradoxală: pe termen scurt, mai puține proiecte pot însemna o temperare a presiunii asupra prețurilor, însă pe termen mediu, o ofertă nouă mai redusă poate limita numărul locuințelor disponibile.
România intră astfel într-o perioadă în care dinamica pieței rezidențiale nu mai poate fi evaluată doar prin prețurile apartamentelor. Numărul proiectelor noi, suprafața autorizată și ritmul în care dezvoltatorii își asumă investiții devin indicatori la fel de importanți pentru ceea ce se va întâmpla pe piața locuințelor în următorii ani.
Imagine: https://www.magnific.com/
