România riscă să piardă noi fonduri europene și să intre sub o presiune tot mai mare din partea agențiilor de rating după ce partidele politice nu au reușit să ajungă la un acord privind legea salarizării unitare. Bloomberg avertizează că blocarea acestei reforme-cheie complică eforturile de consolidare fiscală și poate crește riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”.
Legea salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România în relația cu Uniunea Europeană și reprezintă o condiție pentru deblocarea unor fonduri comunitare. Eșecul adoptării sale pune sub semnul întrebării accesul la aproximativ 770 de milioane de euro.
Deși pierderea acestor bani nu ar afecta neapărat bugetul din acest an în mod decisiv, blocajul politic transmite un semnal îngrijorător privind capacitatea României de a continua reducerea deficitului bugetar în următorii ani.
„Riscurile de rating nu pot decât să crească”
Consolidarea fiscală este esențială pentru ca România să-și păstreze actualul statut de țară cu rating „investment grade”. Toate cele trei mari agenții internaționale de rating acordă în prezent României cel mai scăzut calificativ din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.
„În acest context, riscurile de rating nu pot decât să crească. Eșecul de a adopta o reformă-cheie, care a fost discutată de ani de zile, nu va ajuta povestea de credit a României”, a declarat Valentin Tătaru, economist la ING Bank București.
Semnalul este cu atât mai important cu cât România a evitat recent, la limită, o retrogradare în categoria „junk”. Fitch Ratings a menținut calificativul țării după ce autoritățile române au contestat decizia inițială a agenției.
România are deja cele mai mari costuri de împrumut din UE
Presiunea asupra finanțelor publice se reflectă deja în costurile de finanțare. România are în prezent cele mai ridicate costuri de împrumut interne din Uniunea Europeană, în timp ce obligațiunile sale externe se tranzacționează la randamente mai mari decât cele ale unor state din regiune cu ratinguri comparabile.
Pe piețele emergente, obligațiunile României denominate în dolari au fost printre cele mai slabe performere în sesiunea de joi. Randamentul titlurilor cu scadența în 2036 a urcat cu aproximativ 5 puncte de bază, până la 6,56%.
Un randament mai ridicat înseamnă, în esență, costuri mai mari pentru stat atunci când se împrumută.
De ce este atât de importantă legea salarizării
Reforma salarizării este considerată esențială pentru reducerea dezechilibrelor din sectorul public și pentru o mai bună predictibilitate a cheltuielilor bugetare.
În lipsa unei reforme, cheltuielile cu salariile din sectorul public pot rămâne mai greu de controlat, ceea ce complică eforturile de reducere a deficitului și de stabilizare a datoriei publice pe termen mediu.
România a făcut deja progrese în adoptarea unor alte măsuri solicitate pentru deblocarea fondurilor europene. Partidele au convenit anterior asupra mai multor proiecte legislative care ar putea permite eliberarea a peste 3 miliarde de euro din finanțarea UE, iar Parlamentul a aprobat în această săptămână și așa-numita lege a integrității, una dintre bornele importante ale programului de redresare.
Legea salarizării rămâne însă una dintre reformele esențiale încă nefinalizate.
Fitch avertizează asupra consolidării fiscale
În analiza de credit publicată la sfârșitul lunii iulie, Fitch a indicat că neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu, se numără printre factorii care ar putea determina o retrogradare a ratingului României.
În acest context, blocajul politic poate avea un efect mai important decât simpla pierdere a unor fonduri europene. El poate transmite piețelor și agențiilor de rating mesajul că autoritățile nu au suficientă capacitate sau voință politică pentru a implementa reformele necesare.
Pentru România, miza nu mai este doar obținerea unor sute de milioane de euro de la Bruxelles. Este vorba despre credibilitatea politicii fiscale, costul cu care statul se poate finanța și, în ultimă instanță, păstrarea calificativului de țară în care investițiile sunt încă recomandate.
