De când sunteţi pe piaţă?
Am deschis Casa Tradiţiei Româneşti anul trecut în Joia Mare, înainte de Paşte. Produsele sunt aduse din aproape toată ţara. Am început cu un producător din Brad, judeţul Hunedoara, care ne-a susţinut de la început şi până acum. De acolo luăm cea mai mare parte a produselor pe care le comercializăm.
Cum v-a venit ideea de a face un magazin tradiţional?
După ce s-a născut fetiţa mea, acum 5 ani, mergeam prin toată ţara pentru a căuta produse de calitate şi sănătoase pentru ea. De exemplu, de la Rucăr aduceam muşchiuleţ de vită, de la Bran luam brânză, din zona Argeşului cumpăram miere. Mergeam şi pe la târguri tradiţionale, aşa i-am cunoscut pe producătorii de la Alpin Lori Alba, din Brad şi am început să mă aprovizionez de la dânşii cu mezeluri.
Cu timpul prietenii mei au aflat de căutările mele prin ţară şi normal că m-au rugat să le aduc şi lor diverse produse tradiţionale. La un moment dat treaba a devenit destul de serioasă. Prietenii au început să mă roage să le cumpăr şi lor, chiar mă “exploatau” să le aduc şi lor. Nu mă deranja faptul că le aduceam, dar prietenii s-au înmulţit, iar lista produselor a devenit din ce în ce mai mare.
Aşa mi-a venit ideea de a deschide un magazin de produse tradiţionale româneşti, în care să putem găsi toate produsele de care o gospodărie are nevoie şi în felul acesta să oferim produse tradiţionale româneşti de calitate cât mai multor prieteni. Cu timpul aproape toţi clienţii ne-au devenit prieteni.
Aveţi clienţi fideli?
Majoritatea cumpărătorilor noştri sunt clienţi fideli. Cei care ne-au vizitat în prima săptămână vin şi cumpără în mod regulat de la noi. Cam 70% dintre clienţi sunt, deja, apropiaţii noştri, chiar prietenii noştri. Clienţii care vin la noi ştiu cu exactitate ce vor. Unii dintre ei îmi solicită anumite produse recomandate de doctor şi pe care le aduc special pentru dânşii.
Cum vă promovaţi?
Am abordat o promovare directă, cât mai aproape de publicul ţintă. Cea mai bună metodă de promovare rămâne reclama pe care ţi-o fac clienţii mulţumiţi. Foarte mulţi dintre cei care ne vizitează sunt rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini ai clienţilor care au fost înaintea lor şi care le-au povestit despre produsele noastre. O dată cu deschiderea magazinului am pornit şi o campanie de promovare pe la târguri, festivaluri şi alte manifestări cu caracter tradiţional, pentru că acolo publicul era deschis către produsele tradiţionale. Am încercat să avem o prezenţă cât mai vie, cât mai dinamică. Am încercat să nu primim clienţii numai cu o vitrină rece, să-i primim cu pâinea pe care noi o oferim în magazin alături de alte produse noi, dar foarte vechi pe piaţă, cum ar fi braga.
Care sunt cele mai cerute produse tradiţionale? Care se vând mai bine?
Fiecare client are preferinţele lui. Nu ştiu să vă spun dacă mezelurile sunt mai apreciate decât brânzeturile sau dacă braga este mult mai apreciată decât sucul de măr. Depinde foarte mult şi de monemtul îm care se oferă un anumit produs. De exemplu, vara merge cel mai bine braga.
Pentru perioada de iarnă, însă, preparatele specifice sărbătorilor de iarnă au fost foarte apreciate şi spre surprinderea noastră ele au fost cerute şi în toiul verii. Toba de casă este un preparat pe care noi îl vindem tot anul. V-am spus: spre surprinderea noastră. Nu ne aşteptam ca vara la 40 de grade să vindem tobă. Pe de altă parte sunt brânzeturile proaspete şi cele maturate care se vând la fel de bine tot timpul anului, normal cu o cadenţă mai mai mare vara.
Este profitabil să faci un magazin tradiţional?
Este profitabil atâta vreme cât nu-l faci pentru profit. Este profitabil atâta timp cât îl faci cu inima deschisă, cu toată dragostea, încercând să îţi întâmpini clienţii nu numai cu o marfă de calitate, ci şi cu o stare de bine creată de produsele respective. Când am pornit această afacere nu m-am gândit neapărat la profit. Normal, profiturile au urmat ofertei noastre şi la ora actuală este profitabil dacă te mulţumeşti cu un venit rezonabil şi dacă îl cauţi în satisfacţia clienţilor.
Cu ce buget aţi început afacerea?
Suma pe care am investit-o la deschiderea magazinului s-a învârtit undeva pe la 30-35.000 de euro. Bineînţeles că investiţia continuă şi vorbesc aici,de relaţia cu producătorii, în afară de investiţia în mobilier, în maşina de transport, în toate utilajele ce ne trebuie pentru a desfăşura o activitate normală. Ne străduim să găsim producători noi, oameni care să aducă produse interesante, fiecare din zona din care provine, facem degustări, facem promovări şi atunci investiţia noastră se găseşte şi în aceste cheltuieli. Normal, aşa cum am spus, ne urmărim un profit imediat, el se va produce în timp.
De unde vă aprovizionaţi?
La deschiderea magazinului am pornit preponderent din Ardeal. Apoi am lărgit puţin aria, pentru că am descoperit produse foarte bune, atât în zona secuiască: Harghita şi Covasna şi în partea de nord: în Maramureş, în Bucovina. Nu au putut lipsi produsele de la Pleşcoi. În ultima vreme ne-am axat foarte mult pe descoperirea produselor din zona de sud a ţării, mai bine zis pe descoperirea tradiţiilor din zona aceasta. Ne-am dat seama că a ne rezuma la o singură zonă geografică ar fi ceva incomplet. De aceea cadrul aşa cum l-am gândit iniţial a fost ales din mai multe zone: mobilierul este săsesc, din zona Ardealului, probabil că într-o viitoare extindere a magazinului ne vom gândi să aducem mobilă şi din alte zone ale ţării.
Câte magazine aveţi?
Acesta este singurul magazin pe care îl avem, însă lucrăm şi cu alte magazine partenere, sunt afaceri care ne-au solicitat să le fim furnizori şi sperăm ca în viitorul apropiat să mai deschidem încă două, trei magazine ale noastre. Însă situaţia actuală ne face să ne regândim puţin poziţia şi probabil să aşteptăm o situaţie mai favorabilă.
Cu cât a scăzut consumul de când a început criza?
E greu de spus. Noi am deschis magazinul pe timp de criză. Anul trecut de Paşte criza era, poate nu era la fel de simţită ca în ziua de astăzi. Nu putem să spunem că nu simţim chiar imediat efectele a ceea ce conducerea statului decide. Spre exemplu: în momentul în care s-au anunţat reducerile de salarii şi pensii, veniturile noastre au scăzut brusc. A fost un fenomen incredibil de la o zi la alta. După seara în care s-au anunţat reducerile, de a doua zi clienţii nu au fost mai puţini, dar au fost mult mai ponderaţi la cumpărături.
Care au fost cei mai panicaţi: pensionarii sau salariaţii?
Mi-e greu să spun asta, pentru că noi avem ca şi clientelă generală oameni din clasa de mijloc, ca şi vârstă. Persoane cuprinse între 30-35 de ani şi 60 de ani. Probabil că printre ei se numără şi pensionari, însă, nu foarte mulţi. (...) Nu pot să spun că-i vorba despre o panică. Este vorba despre o regândire şi o limitare a bugetului, deocamdată.
Ce cifră de afaceri aţi avut anul trecut?
Din momentul deschiderii, luna aprilie anul trecut, până la 31 decembrie, cifra de afaceri a fost undeva în jurul a 6,5 miliarde lei vechi (650.000 RON). În T1 din 2010, cifra de afaceri a fost de 2,5 miliarde lei vechi (250.000 RON). Ne e greu să tragem o concluzie din asta, fiindcă aici includem perioada de promovare, de aşezare pe piaţă şi atunci că probabil, pe undeva, la sfârşitul acestui an vom putea trage o consluzie şi să vedem cât de profitabilă este afacerea.
Am deschis Casa Tradiţiei Româneşti anul trecut în Joia Mare, înainte de Paşte. Produsele sunt aduse din aproape toată ţara. Am început cu un producător din Brad, judeţul Hunedoara, care ne-a susţinut de la început şi până acum. De acolo luăm cea mai mare parte a produselor pe care le comercializăm.
Cum v-a venit ideea de a face un magazin tradiţional?
După ce s-a născut fetiţa mea, acum 5 ani, mergeam prin toată ţara pentru a căuta produse de calitate şi sănătoase pentru ea. De exemplu, de la Rucăr aduceam muşchiuleţ de vită, de la Bran luam brânză, din zona Argeşului cumpăram miere. Mergeam şi pe la târguri tradiţionale, aşa i-am cunoscut pe producătorii de la Alpin Lori Alba, din Brad şi am început să mă aprovizionez de la dânşii cu mezeluri.
Cu timpul prietenii mei au aflat de căutările mele prin ţară şi normal că m-au rugat să le aduc şi lor diverse produse tradiţionale. La un moment dat treaba a devenit destul de serioasă. Prietenii au început să mă roage să le cumpăr şi lor, chiar mă “exploatau” să le aduc şi lor. Nu mă deranja faptul că le aduceam, dar prietenii s-au înmulţit, iar lista produselor a devenit din ce în ce mai mare.
Aşa mi-a venit ideea de a deschide un magazin de produse tradiţionale româneşti, în care să putem găsi toate produsele de care o gospodărie are nevoie şi în felul acesta să oferim produse tradiţionale româneşti de calitate cât mai multor prieteni. Cu timpul aproape toţi clienţii ne-au devenit prieteni.
Aveţi clienţi fideli?
Majoritatea cumpărătorilor noştri sunt clienţi fideli. Cei care ne-au vizitat în prima săptămână vin şi cumpără în mod regulat de la noi. Cam 70% dintre clienţi sunt, deja, apropiaţii noştri, chiar prietenii noştri. Clienţii care vin la noi ştiu cu exactitate ce vor. Unii dintre ei îmi solicită anumite produse recomandate de doctor şi pe care le aduc special pentru dânşii.
Cum vă promovaţi?
Am abordat o promovare directă, cât mai aproape de publicul ţintă. Cea mai bună metodă de promovare rămâne reclama pe care ţi-o fac clienţii mulţumiţi. Foarte mulţi dintre cei care ne vizitează sunt rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini ai clienţilor care au fost înaintea lor şi care le-au povestit despre produsele noastre. O dată cu deschiderea magazinului am pornit şi o campanie de promovare pe la târguri, festivaluri şi alte manifestări cu caracter tradiţional, pentru că acolo publicul era deschis către produsele tradiţionale. Am încercat să avem o prezenţă cât mai vie, cât mai dinamică. Am încercat să nu primim clienţii numai cu o vitrină rece, să-i primim cu pâinea pe care noi o oferim în magazin alături de alte produse noi, dar foarte vechi pe piaţă, cum ar fi braga.
Care sunt cele mai cerute produse tradiţionale? Care se vând mai bine?
Fiecare client are preferinţele lui. Nu ştiu să vă spun dacă mezelurile sunt mai apreciate decât brânzeturile sau dacă braga este mult mai apreciată decât sucul de măr. Depinde foarte mult şi de monemtul îm care se oferă un anumit produs. De exemplu, vara merge cel mai bine braga.
Pentru perioada de iarnă, însă, preparatele specifice sărbătorilor de iarnă au fost foarte apreciate şi spre surprinderea noastră ele au fost cerute şi în toiul verii. Toba de casă este un preparat pe care noi îl vindem tot anul. V-am spus: spre surprinderea noastră. Nu ne aşteptam ca vara la 40 de grade să vindem tobă. Pe de altă parte sunt brânzeturile proaspete şi cele maturate care se vând la fel de bine tot timpul anului, normal cu o cadenţă mai mai mare vara.
Este profitabil să faci un magazin tradiţional?
Este profitabil atâta vreme cât nu-l faci pentru profit. Este profitabil atâta timp cât îl faci cu inima deschisă, cu toată dragostea, încercând să îţi întâmpini clienţii nu numai cu o marfă de calitate, ci şi cu o stare de bine creată de produsele respective. Când am pornit această afacere nu m-am gândit neapărat la profit. Normal, profiturile au urmat ofertei noastre şi la ora actuală este profitabil dacă te mulţumeşti cu un venit rezonabil şi dacă îl cauţi în satisfacţia clienţilor.
Cu ce buget aţi început afacerea?
Suma pe care am investit-o la deschiderea magazinului s-a învârtit undeva pe la 30-35.000 de euro. Bineînţeles că investiţia continuă şi vorbesc aici,de relaţia cu producătorii, în afară de investiţia în mobilier, în maşina de transport, în toate utilajele ce ne trebuie pentru a desfăşura o activitate normală. Ne străduim să găsim producători noi, oameni care să aducă produse interesante, fiecare din zona din care provine, facem degustări, facem promovări şi atunci investiţia noastră se găseşte şi în aceste cheltuieli. Normal, aşa cum am spus, ne urmărim un profit imediat, el se va produce în timp.
De unde vă aprovizionaţi?
La deschiderea magazinului am pornit preponderent din Ardeal. Apoi am lărgit puţin aria, pentru că am descoperit produse foarte bune, atât în zona secuiască: Harghita şi Covasna şi în partea de nord: în Maramureş, în Bucovina. Nu au putut lipsi produsele de la Pleşcoi. În ultima vreme ne-am axat foarte mult pe descoperirea produselor din zona de sud a ţării, mai bine zis pe descoperirea tradiţiilor din zona aceasta. Ne-am dat seama că a ne rezuma la o singură zonă geografică ar fi ceva incomplet. De aceea cadrul aşa cum l-am gândit iniţial a fost ales din mai multe zone: mobilierul este săsesc, din zona Ardealului, probabil că într-o viitoare extindere a magazinului ne vom gândi să aducem mobilă şi din alte zone ale ţării.
Câte magazine aveţi?
Acesta este singurul magazin pe care îl avem, însă lucrăm şi cu alte magazine partenere, sunt afaceri care ne-au solicitat să le fim furnizori şi sperăm ca în viitorul apropiat să mai deschidem încă două, trei magazine ale noastre. Însă situaţia actuală ne face să ne regândim puţin poziţia şi probabil să aşteptăm o situaţie mai favorabilă.
Cu cât a scăzut consumul de când a început criza?
E greu de spus. Noi am deschis magazinul pe timp de criză. Anul trecut de Paşte criza era, poate nu era la fel de simţită ca în ziua de astăzi. Nu putem să spunem că nu simţim chiar imediat efectele a ceea ce conducerea statului decide. Spre exemplu: în momentul în care s-au anunţat reducerile de salarii şi pensii, veniturile noastre au scăzut brusc. A fost un fenomen incredibil de la o zi la alta. După seara în care s-au anunţat reducerile, de a doua zi clienţii nu au fost mai puţini, dar au fost mult mai ponderaţi la cumpărături.
Care au fost cei mai panicaţi: pensionarii sau salariaţii?
Mi-e greu să spun asta, pentru că noi avem ca şi clientelă generală oameni din clasa de mijloc, ca şi vârstă. Persoane cuprinse între 30-35 de ani şi 60 de ani. Probabil că printre ei se numără şi pensionari, însă, nu foarte mulţi. (...) Nu pot să spun că-i vorba despre o panică. Este vorba despre o regândire şi o limitare a bugetului, deocamdată.
Ce cifră de afaceri aţi avut anul trecut?
Din momentul deschiderii, luna aprilie anul trecut, până la 31 decembrie, cifra de afaceri a fost undeva în jurul a 6,5 miliarde lei vechi (650.000 RON). În T1 din 2010, cifra de afaceri a fost de 2,5 miliarde lei vechi (250.000 RON). Ne e greu să tragem o concluzie din asta, fiindcă aici includem perioada de promovare, de aşezare pe piaţă şi atunci că probabil, pe undeva, la sfârşitul acestui an vom putea trage o consluzie şi să vedem cât de profitabilă este afacerea.
