Drumul București–Giurgiu intră oficial în faza de proiectare. CNIR a semnat contractul pentru Studiul de Fezabilitate

Drumul de mare viteză București–Giurgiu primește primul impuls concret de la Compania Națională de Investiții Rutiere, care a semnat joi contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al primei șosele rapide proiectate la frontiera României cu Bulgaria, un obiectiv considerat strategic pentru conectivitatea regională și pentru integrarea fluxurilor economice dintre cele două țări.

Drumul de mare viteză București–Giurgiu: contract de 33 milioane lei, 18 luni de analiză și proiectare

Potrivit CNIR, contractul a fost semnat cu Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik AS, are o valoare de 33 milioane lei și o durată totală de 18 luni, dintre care 16 pentru realizarea Studiului de Fezabilitate și două pentru asistență tehnică în pregătirea contractului de proiectare și execuție.

„Am semnat astăzi, contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București-Giurgiu, primul obiectiv major de infrastructură rutieră care se proiectează la frontiera cu Bulgaria. Studiul de Fezabilitate va stabili variantele de traseu, profilul drumului de mare viteză (autostradă sau drum expres), structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, precum viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse. Apreciem interesul deosebit al publicului pentru această investiție, iar toate propunerile și solicitările sunt centralizate și vor fi înaintate proiectantului. Este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natură să crească competitivitatea proiectului pentru obținerea finanțărilor europene”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Acesta precizează că vor fi generate minimum 4–5 trasee alternative, evaluate atât tehnic, cât și economic.

„El (contractul - n. r.) este prevăzut a fi derulat pe o perioadă de 18 luni. Într-o primă fază vom realiza colectarea de date din teren, respectiv constrângerile de care trebuie să ținem cont - zone Natura 2000, rețele de utilități, investiții deja aprobate, PUZ-uri aprobate, certificate de urbanism emise. În funcție de toate acestea, se vor realiza undeva la minim patru-cinci variante de traseu... și ulterior, în baza unei analize cost-beneficiu și a dezbaterilor publice... se va lua decizia cea mai favorabilă. [...] Vom face acele analize - utilizarea materialelor cu asfalt, respectiv bitum, versus ciment. Urmează ca toate aceste analize să facă parte din contract”, a explicat Budescu într-un mesaj video.

Contractul include și elemente inovatoare pentru infrastructura rutieră din România: modelare digitală BIM, foraje geotehnice monitorizate cu GPS și camere video în timp real.