Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, iar în raport cu aceeași perioadă din 2025 Produsul Intern Brut a scăzut cu 2% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică. În primul semestru, economia a înregistrat un recul de 1,6% pe seria ajustată sezonier și de 0,7% pe seria brută.
Datele provizorii arată o economie în care investițiile continuă să avanseze, dar consumul populației și activitatea din mai multe sectoare importante se află în scădere. Construcțiile și agricultura au avut evoluții pozitive, însă acestea nu au fost suficiente pentru a compensa rezultatele slabe din industrie, comerț și servicii.
PIB-ul nu mai crește de la un trimestru la altul
În trimestrul II 2026, PIB-ul estimat pe seria ajustată sezonier a ajuns la 521,099 miliarde de lei, la prețuri curente. Față de trimestrul anterior, economia s-a menținut practic la același nivel, în timp ce comparativ cu trimestrul II 2025 scăderea în termeni reali a fost de 2%.
Pe seria brută, PIB-ul trimestrului II a fost estimat la 494,44 miliarde de lei, cu 0,4% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Pentru întregul semestru I, PIB-ul a fost de 1.023,03 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier și de 900,35 miliarde de lei pe seria brută. În termeni reali, scăderea față de primul semestru din 2025 a fost de 1,6%, respectiv 0,7%.
INS precizează că estimarea provizorie pentru trimestrul II nu modifică semnificativ datele ajustate sezonier publicate în varianta „semnal” din 14 august.
Construcțiile țin economia în picioare
Imaginea economiei este neuniformă. Unele domenii au continuat să crească, în timp ce sectoarele cu o pondere importantă în PIB au tras rezultatul general în jos.
Cea mai importantă contribuție pozitivă a venit din construcții. Sectorul, care reprezintă 6,2% din formarea PIB, și-a majorat volumul de activitate cu 12,3% în primul semestru, contribuind cu 0,7% la evoluția PIB.
Și activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au avut o evoluție favorabilă. Cu o pondere de 4,3% în PIB, aceste activități au crescut cu 11,7% și au adus o contribuție pozitivă de 0,4%.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au crescut cu 3,5%, contribuția la modificarea PIB fiind de 0,1%. Sectorul are însă o pondere de numai 1,7% în formarea PIB.
Industria și comerțul apasă cel mai mult asupra economiei
În partea opusă se află comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele, un grup de activități cu o pondere de 21,6% în PIB. Volumul activității a scăzut cu 3,9%, ceea ce s-a tradus într-o contribuție negativă de 0,9% la modificarea PIB.
Industria, care reprezintă 16% din economie, a înregistrat o scădere de 2,9% a volumului de activitate și a avut o contribuție negativă de 0,5%.
Slăbiciunea s-a extins și în alte domenii. Informațiile și comunicațiile au scăzut cu 3,5%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB, iar tranzacțiile imobiliare au avut un recul de 4,5%, cu o contribuție negativă de 0,3%.
Sectorul administrației publice, al apărării, învățământului, sănătății și asistenței sociale, care are o pondere de 12,7% în PIB, a scăzut cu 1,7%, contribuția negativă fiind de 0,2%.
Investițiile cresc puternic, dar consumul populației scade
Una dintre cele mai importante diferențe din structura economiei este cea dintre investiții și consum.
Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025 și a avut o contribuție de 2,4% la modificarea PIB. Este una dintre puținele componente majore care au avut o evoluție puternic pozitivă.
În schimb, consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 2,5%, ceea ce a însemnat o contribuție negativă de 1,5% la modificarea PIB.
Cu alte cuvinte, economia beneficiază de un impuls important din investiții, dar acesta este contrabalansat de reducerea consumului, în condițiile în care populația cheltuiește mai puțin decât în urmă cu un an.
Și administrația publică a contribuit pozitiv
Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7%, contribuind cu 0,1% la creșterea PIB.
Un avans mai puternic, de 6%, a fost înregistrat de consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a avut o contribuție de 0,6% la modificarea PIB.
Impozitele nete pe produs au avut, de asemenea, o contribuție pozitivă de 0,3%, după ce volumul acestora a crescut cu 2,5%.
Exporturile cresc, dar importurile avansează mai repede
Sectorul extern nu a reușit să ofere un sprijin semnificativ economiei. Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3% în primul semestru, însă importurile au avansat cu 1,6%.
Diferența dintre cele două ritmuri a dus la o contribuție negativă a exportului net, de 0,1%, la modificarea PIB.
Datele conturează astfel o economie în care investițiile reprezintă principalul punct de sprijin, în timp ce consumul intern, industria și comerțul continuă să tragă în jos activitatea economică.
Pentru moment, stagnarea PIB în trimestrul II arată că economia nu a intrat într-o nouă fază de creștere, iar rezultatul primului semestru confirmă presiunile asupra activității economice. Evoluția din a doua jumătate a anului va depinde în mare măsură de capacitatea investițiilor de a compensa slăbiciunea consumului și a sectoarelor productive.
