România rămâne fără producție de energie nucleară, iar prognoza hidrologică pentru următoarele zile nu aduce, deocamdată, vești bune. Ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a făcut imposibilă funcționarea lor în condițiile normale de exploatare. Iar pentru perioada 5-12 septembrie, hidrologii estimează că debitul Dunării la intrarea în țară va coborî până la 1.400 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 3.800 mc/s pentru luna septembrie.
Nuclearelectrica nu a anunțat până acum o dată pentru repornirea reactoarelor. Revenirea la producție depinde de evoluția Dunării și de îndeplinirea condițiilor tehnice necesare pentru operarea centralei în siguranță.
Dunărea rămâne la mai puțin de jumătate din debitul normal
Prognoza emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru intervalul 5-12 septembrie arată că situația fluviului nu se îmbunătățește semnificativ.
La Baziaș, debitul va fi de 1.450 mc/s în prima zi a intervalului, după care va coborî la 1.400 mc/s și va rămâne în jurul acestei valori până la sfârșitul perioadei.
„Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi staționar în prima zi a intervalului (1.450 mc/s), în scădere în următoarea zi, până la valoarea de 1.400 mc/s, apoi va rămâne staționar până la sfârșitul intervalului (1.400 mc/s), situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s)”, estimează hidrologii.
Practic, Dunărea va avea la intrarea în România un debit de numai aproximativ 37% din media obișnuită pentru această lună.
Nici prognoza pentru întreaga lună nu indică o revenire rapidă. Pentru septembrie, hidrologii estimează un debit maxim de numai 1.800 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s.
Apa Dunării este esențială pentru răcirea reactoarelor
Legătura dintre nivelul Dunării și centrala de la Cernavodă este una directă. Apa fluviului este utilizată în sistemele de răcire ale centralei, iar atunci când nivelul apei scade sub parametrii necesari, reactoarele nu mai pot funcționa în condițiile normale prevăzute de procedurile de exploatare.
Aceasta este cauza pentru care Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie. Unitatea 2 a mai continuat să funcționeze o perioadă, dar scăderea în continuare a nivelului Dunării a dus și la oprirea acesteia, în 13 august.
Directorul centralei, Romeo Urjan, explica atunci că nivelul apei coborâse sub valoarea care permitea funcționarea în parametrii normali de producere a energiei. Oprirea nu a fost provocată de o avarie sau de o problemă de securitate nucleară, ci a fost o măsură controlată, luată pentru protejarea instalațiilor și menținerea condițiilor de operare în limitele admise.
Ambele reactoare sunt deja oprite
Oprirea Unității 2 a însemnat că România a rămas fără producție de energie nucleară.
Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură în condiții normale circa 20% din producția de energie electrică a României.
Unitatea 1 fusese deja oprită din 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată în urma scăderii continue a nivelului Dunării.
Important este că oprirea reactoarelor nu reprezintă o situație de risc nuclear. Nuclearelectrica a transmis că ambele unități sunt menținute în stare sigură oprită și că nu există riscuri operaționale sau de securitate nucleară asociate acestei situații.
Problema este însă una majoră pentru producția de energie electrică a României.
Nu există încă o dată pentru repornire
În acest moment, întrebarea esențială este când poate reveni centrala la producția de energie.
Răspunsul nu este însă legat de o singură valoare a debitului Dunării. Nuclearelectrica urmărește evoluția nivelului fluviului și parametrii tehnici din zona centralei, iar reactoarele vor putea fi reconectate numai atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare pentru funcționarea în siguranță. Compania nu a anunțat până acum un termen pentru reluarea producției.
Prin urmare, faptul că Dunărea ar crește temporar nu înseamnă automat că reactoarele pot fi pornite imediat. Este nevoie ca situația hidrologică să ofere condiții suficient de stabile, iar parametrii tehnici să permită reluarea procedurilor de pornire.
Aici apare problema prognozei pentru următoarea săptămână: INHGA nu anticipează o creștere a debitului Dunării. Dimpotrivă, valoarea este estimată să rămână în jurul minimului de 1.400 mc/s.
România pierde aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară
Oprirea ambelor unități înseamnă că aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară nu mai sunt disponibili pentru Sistemul Energetic Național.
În cazul Unității 2, oprirea a însemnat pierderea unei producții de aproximativ 680-700 MW, care trebuie compensată din alte surse. Autoritățile au apelat la producția hidro, la alte capacități disponibile și la importuri, iar în perioada opririi au fost reactivate și grupuri pe cărbune pentru a compensa o parte din deficit.
Situația este cu atât mai complicată cu cât seceta afectează și producția hidroenergetică. Astfel, tocmai una dintre sursele care pot contribui la compensarea energiei nucleare pierdute se confruntă cu propriile constrângeri hidrologice.
Și râurile din România au debite foarte mici
Prognoza INHGA indică un deficit hidrologic extins în această perioadă.
În septembrie, regimul hidrologic este estimat în general la 30-50% din mediile multianuale lunare. Situația este ceva mai bună în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței, unde valorile pot ajunge la 50-80%.
În schimb, debite sub 30% din mediile multianuale sunt prognozate în bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Bârlad, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea.
Datele arată astfel că problema nu este limitată la sectorul Dunării de la Cernavodă. România traversează o perioadă cu resurse de apă mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.
Ploile pot aduce creșteri locale, dar nu rezolvă problema Dunării
Pe râurile interioare, situația s-ar putea modifica în ultimele zile ale intervalului. INHGA prognozează creșteri de debite ca urmare a precipitațiilor sub formă de averse, local însemnate cantitativ.
Hidrologii avertizează că aceste ploi pot provoca inclusiv creșteri mai importante ale nivelurilor și debitelor pe râurile mici din zonele de deal și munte.
Aceste precipitații nu înseamnă însă automat că Dunărea va reveni rapid la valorile normale. Pentru fluviu contează evoluția hidrologică pe întregul bazin și cantitatea de apă care ajunge în aval.
O problemă care depășește centrala de la Cernavodă
Pentru România, miza este importantă deoarece Cernavodă este singura centrală nucleară din țară și una dintre cele mai importante surse de producție de energie electrică.
Faptul că ambele unități sunt oprite înseamnă că sistemul energetic trebuie să compenseze lipsa producției nucleare într-o perioadă în care și condițiile hidrologice limitează producția hidro.
Deocamdată, sistemul poate compensa această lipsă prin combinația dintre celelalte surse interne de producție, rezerve, importuri și măsuri de echilibrare. Dar cu cât perioada de oprire se prelungește, cu atât presiunea asupra acestor surse devine mai importantă.
Iar prognoza pentru următoarele zile nu oferă, cel puțin deocamdată, motiv pentru optimism. Dunărea ar urma să rămână la aproximativ 1.400 mc/s la intrarea în România, față de 3.800 mc/s media multianuală pentru septembrie.
Pentru Cernavodă, întrebarea nu mai este dacă reactoarele pot fi oprite. Ambele sunt deja în stare sigură oprită. Întrebarea este când va permite Dunărea, împreună cu îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice necesare, revenirea singurei centrale nucleare a României în Sistemul Energetic Național.
