Economia României traversează în 2026 una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu, însă investițiile finanțate din fonduri europene au devenit principalul colac de salvare care împiedică intrarea într-o recesiune profundă. Aceasta este concluzia unei analize publicate de ING Think, care estimează că produsul intern brut va scădea cu 0,5% în acest an, înaintea unei reveniri modeste, de 2,3%, în 2027.
Economiștii ING, Ștefan Posea și Valentin Tătaru, consideră că România se află într-un proces de reechilibrare macroeconomică, însă avertizează că ajustarea rămâne fragilă.
„Reechilibrarea macroeconomică prinde contur, însă rămâne fragilă. Consumul este slab, inflația continuă să fie ridicată, iar consolidarea fiscală și implementarea reformelor trebuie să continue pentru ca ajustarea să fie sustenabilă”, arată analiza.
Consumul s-a prăbușit, investițiile țin economia în viață
ING și-a revizuit semnificativ prognoza pentru România și estimează acum o contracție economică de 0,5% în 2026, după ce economia a crescut cu numai 0,7% în 2025.
Primele date confirmă această tendință. În primul trimestru al anului, PIB-ul României a scăzut cu 1,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Principalul vinovat este consumul populației. Cheltuielile gospodăriilor s-au redus cu 1,8%, contribuind negativ cu 1,1 puncte procentuale la evoluția produsului intern brut.
În schimb, investițiile continuă să susțină economia.
Formarea brută de capital fix a crescut cu 2,2%, iar exporturile au avut o evoluție mai bună decât importurile, însă mai ales pentru că reducerea consumului intern a diminuat cererea pentru produse din import.
Potrivit ING, economia va rămâne slabă și în trimestrul al treilea, pe fondul consumului redus, inflației încă ridicate, politicii fiscale restrictive și încrederii scăzute atât în rândul populației, cât și al companiilor.
Piața muncii începe să dea semne de oboseală
Analiza arată că încetinirea economiei începe să se vadă și pe piața muncii.
Numărul total al angajaților a coborât de la maximul istoric de 5,18 milioane de persoane, atins în martie 2025, la aproximativ 5,11 milioane în mai 2026.
În același timp, rata locurilor de muncă vacante este de numai 0,6%, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Economiștii ING apreciază că firmele nu mai recrutează pentru extinderea activității, ci doar pentru înlocuirea angajaților care părăsesc compania.
Autostrăzile și investițiile publice au devenit motorul economiei
Una dintre concluziile importante ale raportului este schimbarea modelului de creștere economică.
Industria continuă să sufere.
În perioada ianuarie-mai 2026:
producția industrială a scăzut cu 3,1%;
industria prelucrătoare s-a redus cu 4,3%;
doar în luna mai declinul s-a accelerat la 5,3%.
În schimb, sectorul construcțiilor a crescut cu 11,3%, impulsionat de investițiile în autostrăzi, căi ferate, proiecte energetice și lucrări publice finanțate din fonduri europene.
Potrivit ING, aceste investiții nu doar că susțin economia pe termen scurt, ci pot modifica structural competitivitatea României.
Costurile de transport mai mici, infrastructura modernizată și extinderea capacităților energetice creează premise pentru atragerea unor investiții private mai consistente în următorii ani.
Economiștii subliniază că aderarea României la spațiul Schengen, dezvoltarea infrastructurii rutiere și poziția strategică a Portului Constanța pot transforma țara într-un important hub logistic și industrial pentru Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova.
2026 poate deveni anul-record al fondurilor europene
ING estimează că 2026 ar putea deveni cel mai bun an din istoria României în privința absorbției fondurilor europene.
Guvernul pregătește transmiterea către Comisia Europeană a cererilor de plată cu numărul 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programate pentru lunile august și septembrie.
Banca apreciază că există șanse ridicate ca România să atragă aproape integral fondurile disponibile, chiar dacă unele reforme, precum legea salarizării, rămân sensibile.
După finalizarea PNRR, investițiile ar urma să continue prin fondurile de coeziune și prin noul instrument european SAFE destinat industriei de apărare.
Potrivit estimărilor ING, România ar putea beneficia de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin acest mecanism, inclusiv o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Deficitul bugetar începe să se reducă
Raportul remarcă și o evoluție mai bună decât estimările inițiale în privința finanțelor publice.
După un deficit de 7,7% din PIB în 2025, în primele șase luni din 2026 deficitul bugetar cash a coborât la numai 2% din PIB, față de 3,65% în perioada similară a anului trecut.
Veniturile din TVA au urcat la 74,2 miliarde de lei, cu aproximativ 25% peste nivelul din 2025, pe fondul majorării cotelor și al unei colectări mai eficiente.
În paralel, statul și-a redus cheltuielile prin plafonarea salariilor din sectorul public și limitarea unor cheltuieli sociale.
Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut spectaculos, de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, ceea ce reprezintă un avans de 56%.
ING estimează că România poate încheia anul cu un deficit bugetar apropiat de 6% din PIB sau chiar mai redus dacă actuala disciplină fiscală va continua.
Deficitul extern începe să se corecteze
Un alt dezechilibru important începe să se reducă.
Deficitul de cont curent a coborât la 11,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2026, față de 12,1 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
Reducerea consumului a limitat importurile, iar excedentul serviciilor, susținut în principal de sectorul IT și transporturi, a rămas solid.
În schimb, deficitul din turism continuă să se adâncească.
Când ar putea începe BNR să reducă dobânzile
ING estimează că inflația va încheia anul în jurul nivelului de 6%, urmând să scadă spre 3,6% în 2027.
În acest context, banca anticipează că Banca Națională a României va păstra neschimbată dobânda-cheie pe parcursul acestui an.
Prima reducere este estimată pentru ianuarie 2027, urmată de relaxări graduale care ar totaliza aproximativ un punct procentual până la sfârșitul anului.
Economiștii cred că banca centrală va continua să prioritizeze stabilitatea cursului de schimb, iar euro va rămâne în jurul nivelului de 5,25 lei până la sfârșitul lui 2026.
ING: revenirea depinde de reforme și de fondurile europene
Deși indicatorii macroeconomici încep să se stabilizeze, ING avertizează că economia României rămâne vulnerabilă.
Printre principalele riscuri sunt menținerea disciplinei fiscale, implementarea reformelor asumate prin PNRR, incertitudinea politică și presiunile asupra ratingului suveran.
Concluzia economiștilor este însă că, dacă investițiile finanțate din fonduri europene vor continua în ritmul actual, iar marile proiecte de infrastructură, energie și apărare vor fi implementate conform calendarului, România poate ieși din actuala perioadă de stagnare cu o economie mai competitivă și cu un potențial de creștere mai ridicat în anii următori.
