Depozitele subterane de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 65%, sub nivelul de 80% considerat suficient pentru sezonul rece. Comisia Europeană nu vede însă, deocamdată, un risc imediat pentru aprovizionare și consideră că ținta poate fi atinsă înainte de iarnă.
Un argument important este consumul mai mic de gaze. Cererea din UE este cu 17,7% sub nivelul de dinaintea crizei energetice, ceea ce reduce necesarul de gaze care trebuie acoperit din depozite în lunile reci.
România trebuie să-și asigure stocurile pentru iarna 2026-2027
Pentru România, pregătirea sezonului rece vine într-un context în care autoritățile au prevăzut în mod explicit constituirea stocurilor necesare pentru perioada 2026-2027.
Cadrul adoptat la nivel național urmărește asigurarea cantităților necesare pentru consumul clienților casnici și constituirea stocurilor minime pentru sezonul rece, astfel încât eventualele probleme de aprovizionare să nu se transforme într-un risc pentru sistemul energetic național.
România are însă o particularitate importantă față de multe alte state europene: este și producător de gaze naturale. Acest lucru reduce dependența de importuri, dar nu elimină necesitatea depozitării gazelor înaintea iernii. În perioadele de consum ridicat, producția curentă trebuie completată cu gaze din depozite și, dacă este necesar, cu importuri.
65% în depozitele europene, dar umplerea continuă
Nivelul de 65% înregistrat în UE este sub ținta de 80%, însă procesul de umplere nu s-a încheiat.
Comisia Europeană analizează situația împreună cu statele membre prin intermediul Gas Coordination Group. La ultima reuniune, din iulie, concluzia a fost că nivelurile existente nu indică un risc imediat pentru securitatea aprovizionării în sezonul rece.
Bruxelles-ul consideră că atingerea nivelului de 80% este încă posibilă din punct de vedere tehnic.
Consumul redus schimbă ecuația
Față de perioada de dinaintea crizei energetice, europenii consumă cu 17,7% mai puțin gaz.
Este unul dintre motivele pentru care Comisia nu interpretează nivelul actual al depozitelor ca pe un semnal de criză. Cu un consum mai redus, aceeași cantitate de gaze stocată poate acoperi o perioadă mai lungă din necesarul de iarnă.
Reducerea consumului a devenit astfel unul dintre principalele elemente care au schimbat situația energetică a Europei față de 2022.
Statele au o marjă de flexibilitate
Ținta de stocare nu trebuie atinsă în mod identic de toate statele membre. Regulile europene permit o abatere de până la 10 puncte procentuale, iar Comisia poate acorda încă 5 puncte procentuale printr-un act delegat, atunci când circumstanțele o justifică.
Nivelurile diferă, de altfel, de la o țară la alta. Ritmul de umplere depinde de consum, infrastructura de stocare, contractele de aprovizionare și condițiile de pe piața gazelor.
De aceea, procentul european de 65% oferă o imagine de ansamblu, dar nu spune singur cât de bine este pregătit fiecare stat pentru iarnă.
Piața rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice
Faptul că nu există în prezent un risc imediat pentru aprovizionare nu înseamnă că piața gazelor este lipsită de probleme.
Prețurile gazelor și energiei rămân ridicate, iar piața globală este sensibilă la evoluțiile geopolitice și la eventualele perturbări ale fluxurilor internaționale.
Pentru România, evoluția prețurilor europene rămâne importantă chiar dacă producția internă reduce expunerea la importuri. Gazul este folosit atât de gospodării, cât și de industrie și producătorii de energie, astfel încât modificările de pe piața europeană pot avea efecte asupra costurilor interne.
România intră în toamnă cu avantajul producției interne
România pornește spre sezonul rece dintr-o poziție diferită de cea a statelor care depind într-o măsură mai mare de importuri. Producția internă reprezintă un avantaj pentru securitatea aprovizionării, însă stocurile rămân esențiale pentru perioadele în care consumul crește puternic.
În cazul unei ierni reci, cererea poate urca rapid într-un interval scurt, iar capacitatea de extracție din depozite devine la fel de importantă ca volumul total stocat.
De aceea, pentru România, întrebarea nu este doar cât gaz se află în depozite înainte de iarnă, ci și dacă stocurile și infrastructura permit acoperirea vârfurilor de consum.
Europa mai are timp, dar marja se îngustează
Nivelul european de 65% este sub ținta de 80%, însă Comisia Europeană consideră că situația poate fi gestionată. Depozitele continuă să fie alimentate, consumul este semnificativ mai mic decât înaintea crizei energetice, iar statele beneficiază de flexibilități în aplicarea țintelor.
Pentru România, pregătirea sezonului rece presupune în continuare constituirea stocurilor minime și monitorizarea atentă a consumului și a pieței. Producția internă oferă un avantaj important, dar nu înlocuiește rezervele necesare pentru perioadele de vârf.
În acest moment, mesajul Bruxelles-ului este unul de prudență, nu de alarmă: Europa nu are încă depozitele la nivelul dorit, dar nici nu consideră că aprovizionarea pentru iarnă este în pericol.
