Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă criză energetică, de această dată provocată de creșterea prețurilor pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor generate de războiul cu Iranul. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, le-a cerut miniștrilor Energiei din statele membre să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze și electricitate și pentru accelerarea umplerii depozitelor înaintea iernii.
„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jørgensen într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei.
Europa nu are încă penurie, dar prețurile cresc
Situația este diferită de cea din 2021-2022, când reducerea livrărilor rusești a provocat o criză directă de aprovizionare. De această dată, problema imediată este creșterea puternică a prețurilor pe piețele internaționale, într-un moment în care statele europene încearcă să își refacă stocurile de gaze înaintea sezonului rece.
Comisia Europeană a transmis anterior că sistemul european de gaze este mai bine pregătit decât în urmă cu patru-cinci ani, datorită diversificării surselor, capacității mai mari de import de GNL și reducerii consumului de gaze. La începutul lunii septembrie, Comisia aprecia că nu exista un risc imediat pentru securitatea aprovizionării.
Între timp, însă, volatilitatea de pe piețele mondiale s-a menținut, iar presiunea asupra prețurilor a crescut.
Depozitele de gaze, sub nivelul de anul trecut
Potrivit datelor citate de Reuters, depozitele europene de gaze sunt în jurul nivelului de 70% din capacitate, cu aproximativ 12 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Nivelul este important deoarece Europa trebuie să intre în sezonul rece cu suficiente rezerve pentru perioada în care consumul de gaze crește puternic, în special pentru încălzire și producerea de energie electrică.
Bruxelles-ul nu transmite, prin urmare, un mesaj că Europa ar rămâne fără gaze în această iarnă, ci unul de precauție: cu cât stocurile sunt refăcute mai greu și cu cât prețurile rămân mai ridicate, cu atât crește presiunea asupra economiilor europene.
Ce măsuri ia în calcul Bruxelles-ul
Dan Jørgensen le-a cerut guvernelor să analizeze măsuri care să permită continuarea injectării gazelor în depozite și reducerea consumului atât timp cât condițiile de piață o impun.
Printre variantele indicate se numără reducerea temperaturilor în clădirile publice, limitarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este considerat necesar.
Aceste măsuri nu reprezintă, în acest moment, o decizie de aplicare uniformă la nivelul Uniunii Europene. Comisia cere statelor membre să analizeze instrumentele disponibile și să fie pregătite în cazul în care situația energetică se deteriorează.
De ce este Europa vulnerabilă
UE depinde în continuare într-o măsură importantă de importurile de energie. Perturbarea rutelor de transport din Orientul Mijlociu are astfel efecte asupra prețurilor europene chiar dacă gazul consumat în Europa nu provine direct din zona afectată.
Strâmtoarea Hormuz este una dintre principalele rute energetice mondiale. Orice perturbare prelungită a transporturilor prin această zonă afectează oferta disponibilă pe piețele internaționale și poate majora costurile pentru cumpărătorii europeni.
Efectul se vede deja pe piața gazelor. Potrivit unei analize recente a Băncii Centrale Europene, prețurile angro europene la gaze au crescut cu peste 140% într-un an, iar transmiterea scumpirilor către inflație se produce acum mai rapid decât în perioada crizei energetice din 2022.
Bruxelles-ul încearcă să evite repetarea crizei din 2022
Comisia Europeană insistă că Europa este astăzi într-o poziție mai bună decât în 2022. Diversificarea importurilor, infrastructura pentru GNL, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze au diminuat vulnerabilitatea blocului comunitar.
În același timp, actuala criză arată că reducerea dependenței de un singur furnizor nu elimină expunerea la șocurile de pe piața mondială.
De aceea, mesajul transmis acum de Bruxelles este unul preventiv. Europa nu se confruntă în prezent cu lipsa gazului, însă trebuie să evite situația în care prețurile foarte ridicate și stocurile insuficiente se suprapun exact în momentul în care începe sezonul de încălzire.
Pentru consumatori și companii, problema este în primul rând una de preț: chiar și fără raționalizarea energiei sau penurie, o piață mondială tensionată poate transforma gazul și electricitatea într-o sursă suplimentară de inflație și presiune asupra economiei europene.
