În urmă cu mai puțin de două săptămâni, Trezoreria Germaniei a ținut una dintre cele mai slabe licitații de la înființarea euro, reușind să vândă bonduri de 6 miliarde de euro la 10 ani doar cu intervenția băncii centrale. Evenimentul a fost catalogat dreptul unul dezastruos și a existat temerea că Germania a fost contaminată și ea de criză, dar și speranța că a fost doar un eveniment izolat.
La o scadență mult mai scurtă, nemții reușesc să se împrumute, practic, fără dobândă.
Agenția germană care se ocupă de managementul datoriei publice spune că "piețele rămân în continuare tensionate. Acestea caută active de calitate, ceea ce subliniază rolul de referință a bund-urilor nemțești", potrivit Reuters.
Datoria germană cu scadența la 6 luni a înregistrat în câteva rânduri randamente negative pe piața secundară, ceea ce arată că investitorii preferă să plătească pentru a-și pune banii la adăpost și pentru a avea colateral de calitate pentru tranzacțiile de tip repo.
La randamente de 0% și cu o rată a inflației în jurul a 3%, investiția în titluri cu venit fix, de tipul obligațiunilor, presupune că investitorii își asumă din start o pierdere. Mult mai mică, însă, decât pierderea potențială pe datoria restului țărilor din Zona euro, care în acest moment oferă randamente substanțial mai ridicate.
Potrivit datelor furnizate de Bloomberg, abia de la 9 ani în sus bondurile poartă randamente de peste 2%, ceea ce înseamnă că cei care țin aceste hârtii până la maturitate nu pot nici măcar să acopere inflația anuală, chiar dacă BCE reușește să se încadreze în ținta de până în 2%.
Asta arată că jucătorii din pieţe sunt în continuare foarte reticenţi în a investi în datoria altor țări decât Germania, cu toate promisiunile unui nou tratat european și a intervenției concertate a băncilor centrale.
