Calculele efectuate de Business Standard arată că trimiterea salariaţilor din sectorul bugetar în concediu neplătit timp de zece zile, în 2009, ar aduce o economie la cheltuielile cu salariile nete pe sectorul bugetar de 0,37% din PIB, adică aproape 1,37 miliarde de lei. Adăugând şi cheltuielile pe care angajatorul-stat le-ar economisi în această perioadă, înseamnă că economiile totale pentru zece zile de concediu neplătit, în următoarele cinci luni, ar fi de peste 1,5 miliarde de lei (aproape 400 milioane de euro), în condiţiile în care în sistemul public există 1,39 milioane de angajaţi, iar salariul mediu în sistem este de circa 2.300 de lei pe lună.
Reprezentanţii sindicatelor par să fie dispuşi să negocieze o astfel de măsură dacă nu implică concedieri sau reduceri substanţiale de salarii, în timp ce analiştii economici chestionaţi de Business Standard spun că măsura poate funcţiona, dar numai pe termen scurt.
“Suntem dispuşi să acceptăm din partea Guvernului orice măsură care nu implică disponibilizări şi care menţine un nivel de venituri prin care bugetarii să îşi poată acoperi cheltuielile”, a declarat pentru Business Standard Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa.
Analiştii economici au păreri divergente. “Măsura poate fi aplicată doar temporar, deoarece valoarea economiilor va avea un impact timid pe deficitul bugetar”, susţine, la rândul său, analistul financiar Bogdan Baltazar.
Săptămâna aceasta, Executivul a făcut publice economiile pe care statul le-ar putea realiza în ceea ce priveşte cheltuielile din sistemul public, prin restructurarea agenţiilor guvernamentale şi prin eliminarea unor posturi, dar şi prin atragerea la bugetul de stat a unei părţi din veniturile proprii înregistrate de unele dintre agenţiile guvernamentale care vor funcţiona în continuare. Astfel, Guvernul a calculat că va reduce cu 50 milioane de euro cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar, după eliminarea a 9.200 de posturi din administraţia publică, ca efect al reducerii numărului de agenţii guvernamentale de la 225 la 107.
Executivul se aşteaptă să crească veniturile la buget cu alte 100 milioane de euro, reprezentând o parte din veniturile proprii ale unor agenţii guvernamentale, precum Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. O altă reformă anunţată de membrii Executivului este introducerea standardelor de cost în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate şi învăţământ preuniversitar, acestea devenind primul criteriu pe baza căruia se va restructura aparatul de stat. Ministerele au termen o lună pentru stabilirea acestor standarde de cost pentru instituţiile din subordine.
În administraţie publică, standardele de cost se vor stabili la nivelul fiecărei primării, în funcţie de numărul de locuitori din aria respectivă. “Fiecare primărie va avea un standard de cost pentru aparatul propriu. Există comune cu 7-8 persoane şi comune cu 30-40. Vom stabili standardul de cost în funcţie de numărul populaţiei”, a spus premierul Emil Boc.
Miniştrii se vor întâlni miercuri pentru prezentarea calendarului de elaborare a standardelor de cost. Primul-ministru a mai declarat că aceste măsuri sunt dure, însă extrem de necesare pentru repornirea economiei româneşti. “Guvernul ori pleacă acasă, ori le adoptă. Eu ori plec acasă, ori le facem, indiferent de costul politic”, a mai spus şeful Executivului.
Tot la capitolul restructurări, Boc a mai adăugat că 60 de societăţi comerciale de la Ministerul Economiei sau Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii se află în faza de evaluare/lichidare.
Miniştrii de resort vor prezenta Guvernului, în următoarele şapte zile, documentele necesare pentru aplicarea reducerilor de posturi. “Am stabilit ca, până săptămâna viitoare, miniştrii să pregătească actele necesare pentru a le prezenta în formă finală pentru aprobare”, a mai spus Boc.
În ceea ce priveşte discuţiile cu FMI, premierul a declarat că economia se va contracta cu mai mult decât scăderea prevăzută iniţial, însă nu a înaintat niciun procent. “Am avut o întâlnire informală cu reprezentanţii FMI, în care am prezentat date din analiza preliminară. Vom avea o contracţie a economiei mai mare decât cea prevăzută iniţial, iar oficialii FMI au apreciat că avem în continuare nevoie de ajustarea deficitului bugetar şi de continuarea măsurilor de reformă”, a mai adăugat premierul Boc.
Numărul agenţiilor, redus la jumătate
Aproximativ 9.200 de posturi vor fi eliberate din administraţia publică, Guvernul estimând că astfel va face o economie la buget de 50 mil. euro. Din posturile eliminate, o parte înseamnă posturi vacante, iar cealaltă parte - oameni care vor fi disponibilizaţi.Executivul a decis ca, dintre cele 226 de organisme pe care le are în subordine, să păstreze doar 107.
Veniturile agenţiilor, la bugetul de stat
O altă măsură anunţată de reprezentanţii Execu-tivului pentru a economisi bani este preluarea integrală la bugetul de stat a veniturilor proprii obţinute de agenţii, reformă în urma căreia circa 100 milioane de euro ar trebui să intre în buget. Premierul a dat ca exemplu în acest sens Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau Inspectoratul de Stat în Construcţii.
>Ce cred cititorii Business Standard
