România poate continua apropierea de nivelul de trai din Europa Occidentală și poate accelera parcursul către adoptarea monedei euro doar dacă își ține sub control dezechilibrele economice. Este avertismentul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care spune că inflația și deficitul bugetar nu sunt doar probleme interne, ci afectează direct credibilitatea României în exterior și sustenabilitatea drumului către zona euro.
Declarațiile au fost făcute marți, la BNR, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, al doilea studiu al proiectului Economic@BNR. Evenimentul a fost organizat tocmai pentru a analiza vulnerabilitățile economiei și condițiile necesare pentru o dezvoltare durabilă.
„Sustenabilitatea este esențială pentru adoptarea euro”
„Putem avea un parcurs de creștere economică care să ne asigure continuarea convergenței spre standardul de viață occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a insistat că nu este suficient ca România să îndeplinească temporar criteriile necesare pentru apropierea de zona euro. Aceste criterii trebuie să fie sustenabile, iar politicile economice trebuie să evite revenirea dezechilibrelor.
„Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Mai mult de atât, sustenabilitatea [...] este esențială și pentru adoptarea euro”, a afirmat Isărescu.
Mesajul este în linie cu evaluarea BCE din 2026, potrivit căreia România continuă să aibă obstacole importante în calea adoptării euro, inclusiv în privința inflației și a situației fiscale. BCE subliniază că o convergență durabilă presupune stabilitate macroeconomică, politici fiscale solide și credibile și reducerea durabilă a dezechilibrelor.
Lecția unei țări care a îndeplinit criteriile „pe hârtie”
Isărescu a povestit o experiență de la o reuniune a Consiliului General al Băncii Centrale Europene, în care o țară care dorea să intre în zona euro își prezentase criteriile de convergență ca fiind îndeplinite.
Problema, potrivit guvernatorului BNR, era că două dintre criterii — inflația și deficitul bugetar — nu erau considerate sustenabile.
„Aveți doi indicatori care [...] nu vor rămâne, nu sunt sustenabili: inflația și deficitul bugetar”, a relatat Isărescu că ar fi spus atunci președintele BCE, Jean-Claude Trichet.
Țara respectivă nu a fost lăsată să avanseze imediat în procesul de adoptare a euro.
Exemplul este relevant pentru România: criteriile de convergență nu reprezintă doar o fotografie de moment. Stabilitatea lor în timp contează pentru evaluarea capacității unei economii de a funcționa în interiorul zonei euro.
Isărescu: economia trebuie lăsată să funcționeze, nu împinsă artificial
Un alt avertisment al guvernatorului vizează politicile prociclice.
În perioadele de creștere economică, spune Isărescu, politicile publice nu ar trebui să alimenteze suplimentar cererea prin stimulente care pot amplifica dezechilibrele. În schimb, resursele fiscale ar trebui păstrate pentru perioadele în care economia încetinește.
Guvernatorul a folosit și un proverb românesc pentru a explica principiul: „Vara se face sania și iarna trăsura”.
Ideea este aceeași cu principiul stabilizării macroeconomice: în perioadele bune trebuie create rezerve și spațiu fiscal, pentru ca economia să poată fi susținută atunci când intră în declin.
„Fluctuațiile inerente ale economiei trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum alimentate”, a spus Isărescu.
Deficitul României, una dintre marile probleme pentru euro
Problema este cu atât mai importantă pentru România cu cât deficitul bugetar rămâne mult peste pragul de referință european de 3% din PIB.
Potrivit criteriilor de convergență ale BCE, deficitul public trebuie să fie sub 3% din PIB, cu anumite excepții prevăzute de regulile europene. În raportul de convergență din iunie 2026, BCE a arătat că România se numără printre țările analizate al căror deficit a depășit acest prag în 2025.
BCE subliniază că reducerea deficitului trebuie să fie durabilă și compatibilă cu o creștere economică sustenabilă. Pentru România, consolidarea fiscală devine astfel nu doar o problemă de finanțare a bugetului, ci și o condiție pentru apropierea de zona euro.
„Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”
Isărescu a legat direct disciplina fiscală de modul în care România este percepută de investitori și de partenerii europeni.
„Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”, a afirmat guvernatorul.
În opinia sa, deteriorarea credibilității poate produce efecte mai severe decât deteriorarea unui singur indicator economic. De aceea, politicile economice trebuie să fie „atent calibrate, predictibile și deci credibile”.
Este un mesaj care vine într-un moment în care piețele urmăresc atent evoluția finanțelor publice, costul împrumuturilor și capacitatea României de a continua consolidarea fiscală.
Drumul spre euro trece prin stabilitate
România nu are, în prezent, o dată stabilită pentru intrarea în zona euro. Iar raportul BCE din 2026 arată că mai sunt obstacole importante de depășit înainte ca țara să poată demonstra o convergență sustenabilă.
Mesajul lui Mugur Isărescu este însă mai larg decât o simplă discuție despre calendarul euro. Pentru România, apropierea de moneda europeană este legată de capacitatea economiei de a crește fără să acumuleze din nou deficite și dezechilibre care să pună presiune pe curs, inflație și finanțarea statului.
Cu alte cuvinte, euro nu se câștigă printr-o bifă contabilă, ci prin stabilitate economică menținută în timp. Iar pentru România, avertismentul BNR este că drumul către zona euro începe, înainte de toate, cu rezolvarea propriilor dezechilibre.
