Pe 29 august 2005, uraganul Katrina atingea uscatul lângă New Orleans ca furtună de categoria 3, cu vânturi de peste 200 km/h. Bilanțul avea să fie devastator: peste 1.800 de morți și pagube estimate la 125 de miliarde de dolari, cel mai scump dezastru natural din istoria Statelor Unite la acel moment. Dar dincolo de tragedia umană, Katrina a fost și un cutremur economic care a expus fragilitatea infrastructurii energetice americane.
Cum a paralizat Katrina inima petrolieră a Americii
Golful Mexic nu era doar o zonă turistică. Acolo se producea aproape o treime din petrolul Statelor Unite și un sfert din gazul natural. Katrina a scos din funcțiune peste 90% din producția offshore de țiței a Golfului și a avariat rafinării care procesau milioane de barili pe zi. Prețul petrolului, care se tranzacționa deja peste 65 de dolari barilul înainte de furtună, a sărit rapid spre 70 de dolari, un nivel record la acea vreme.
La pompă, americanii au simțit imediat lovitura. Prețul benzinei a depășit pentru prima dată 3 dolari galonul în multe state, iar în unele zone au apărut cozi și penurie temporară. Investitorii nu se așteptaseră la o asemenea concentrare a vulnerabilității într-o singură regiune geografică. Katrina a demonstrat că un eveniment climatic local putea zgudui piețele globale ale energiei în câteva ore.
Prima lecție serioasă despre riscul climatic în finanțe
Consecințele s-au întins mult dincolo de energie. Industria asigurărilor a fost lovită frontal, cu daune care au falimentat companii mai mici și au forțat reevaluarea modelelor de risc pentru catastrofe. Firmele de reasigurare au majorat masiv primele pentru zonele de coastă, iar unele s-au retras complet din regiunile expuse la uragane. A fost momentul în care riscul climatic a încetat să mai fie o notă de subsol în rapoartele analiștilor.
