money.ro
🔔 Alerte
ActualitateRedacția money.ro

Astăzi în istorie, 22 septembrie: prăbușirea din 1929 anunță marele crah

Publicat la 22.09.2026, 07:31:10

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Astăzi în istorie, 22 septembrie: prăbușirea din 1929 anunță marele crah
Urmărește money.ro pe Google News

Pe 22 septembrie 1985, la Hotelul Plaza din New York, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele cinci mari economii industrializate au semnat un document care avea să schimbe fundamental piețele valutare. Statele Unite, Japonia, Germania de Vest, Franța și Marea Britanie, grupul cunoscut drept G5, au căzut de acord să intervină coordonat pentru a slăbi dolarul american, care ajunsese la un nivel devastator de puternic. Acordul Plaza a fost, poate, cea mai reușită intervenție valutară coordonată din istoria modernă.

Un dolar prea puternic sufoca industria americană

La începutul anilor '80, politica monetară dură a lui Paul Volcker împinsese dobânzile Fed spre 20% pentru a strivi inflația. A funcționat, dar cu un efect secundar brutal: dolarul s-a apreciat cu aproape 50% între 1980 și 1985 față de un coș de valute majore. Un dolar scump însemna exporturi americane necompetitive și un val de importuri ieftine japoneze și germane.

Deficitul comercial al SUA exploda, iar protecționismul creștea periculos în Congres. Producătorii americani de mașini și oțel cereau tarife. Administrația Reagan, inițial devotată ideii că piața stabilește cursul, a înțeles că fără o corecție ordonată riscă să declanșeze un război comercial. Investitorii nu bănuiau că cinci guverne se pregăteau să acționeze împreună, în secret, într-un weekend de septembrie.

Yenul a explodat, iar Japonia a plătit prețul deceniului

Reacția a fost imediată și spectaculoasă. În doar câteva luni, dolarul a pierdut peste 25% față de yen și marca germană. Până în 1987, dolarul scăzuse cu aproape 50% față de yen, o corecție atât de agresivă încât aceleași bănci centrale au trebuit să semneze un acord opus, Acordul Louvre din 1987, pentru a opri căderea.

Pentru Japonia consecințele au fost imense. Banca Japoniei a răspuns la yenul puternic prin dobânzi foarte mici, iar banii ieftini au umflat una dintre cele mai mari bule imobiliare și bursiere din istorie. Când bula a explodat la începutul anilor '90, a urmat deceniul pierdut. Mulți economiști trag o linie directă între Plaza și stagnarea japoneză. Este o lecție despre cum o victorie valutară pe termen scurt poate ascunde o capcană monetară pe termen lung.

Ce ne spune Plaza despre cursurile de azi

Acordul Plaza rămâne dovada că, atunci când vor, marile puteri pot mișca piețele valutare cu o simplă declarație coordonată. Astăzi asemenea acorduri sunt aproape imposibile. China nu era la masă în 1985, iar fără ea orice pact valutar global e incomplet. Piețele au devenit prea mari și prea rapide pentru intervenții de tip Plaza.

Pentru investitorul român lecția e concretă. Cursul leu-euro pare stabil pentru că BNR îl gestionează atent, dar stabilitatea aparentă nu e gratuită. Ea costă rezerve valutare și presiune pe dobânzi. Când o bancă centrală țintește cursul în loc să lase piața să respire, tensiunea nu dispare, se mută în altă parte a economiei. Japonia a învățat asta pe pielea ei. Merită să ținem minte cât de scumpă poate fi o monedă prea liniștită.

Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.

Newsletter zilnic money.ro

BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.

Urmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată

Articole înrudite