SUA au fost salvate de o criză financiară în ultima clipă. Votarea bugetului provizoriu şi ridicarea plafonului datoriei nu sunt decât o soluţie provizorie, iar asta ar putea submina încrederea în dolar.

De la finele ultimei conflagraţii mondiale, investitorii au privit dolarul american ca pe o monedă sigură, garantată de prestigiul unchiului Sam în lume. În vremuri nefavorabile, investitorii au cumpărat obligaţiuni emise de statul american, aşteptând să treacă turbulenţele. Acum însă, sistemul politico-economic patronat de Washington nu mai pare atât de stabil în ochii unora.

 

 

Ridicarea doar pe termen scurt a plafonului datoriei, în aşa fel încât să existe fonduri până în februarie anul viitor, nu poate fi suficientă pentru înlăturarea primejdiei intrării SUA în incapacitate de plată.    

"Nimeni nu ştie ce va urma", afirmă Axel Merk, preşedintele firmei de consultanţă Merk Investments. "Ne-am asumat riscuri cu banca Lehmann Brothers şi aceasta a fost o capcană", a declarat acesta pentru publicaţia germană Deutsche Welle. Dar falimentul acela nu ar fi nimic în comparaţie cu ce s-ar putea petrece dacă SUA vor intra în incapacitate de plată, a mai explicat Merk.

 

 

După cel de-al doilea război mondial, SUA, victorioase, au creat o nouă ordine financiară, sprijinită de instituţii liberale cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. În acest sistem, dolarul a fost moneda privilegiată, cu o rată de schimb de 35 de dolari uncia de aur pur. Valoarea tuturor celorlalte monede a fost cuplată la cea a dolarului, astfel că moneda americană a devenit una de referinţă la nivel global.

 

 

Axel Merk subliniază că SUA "au fost pe vremuri, în general, foarte atente în treburile lor de politici financiare". Dar mai ales lichiditatea fără precedent a dolarului a fost apreciată de investitori, fiindcă, în cazul unei crize, obligaţiunile emise de statul american puteau fi vândute fără probleme şi fără a pierde mult din valoare, a mai declarat el.

 

Astăzi, unele state au început să-şi diversifice rezerva valutară, din dorinţa de a-şi diminua dependenţa de dolar. Potrivit datelor FMI, 72 la sută din rezerva valutară a lumii era în anul 2001 în dolari. Astăzi, ea a scăzut la 62 la sută.

 

 

În plus, FED cumpără lunar obligaţiuni emise de guvernul american în valoare de 85 de miliarde de dolari. Josef Braml, membru al Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAB), a subliniat că FED a ajuns în situaţia de a achiziţiona ea însăşi aceste obligaţiuni, "fiindcă chinezii şi japonezii au decis să nu le mai cumpere".

 

 

 

În momentul de faţă, nu prea există alternativă. Moneda euro se confruntă cu propriile dificultăţi, yenul japonez se depreciază continuu iar renminbi chinezesc încă nu a apucat să se internaţionalizeze. "Dolarul profită în principal de lipsa alternativei", a declarat Barry Eichengreen, autorul volumului " Exorbitant privilege: The Rise and Fall of the Dollar and the Future of the International Monetary System". Dacă însă blocajul se va repeta în Congres în februarie 2014 şi SUA vor intra în faliment, atunci investitorii îşi vor pierde încrederea în dolar.