Productivitatea muncii a accelerat în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, însă România a mers în direcția opusă. În timp ce producția reală raportată la fiecare persoană ocupată a crescut cu 0,9% la nivelul UE, iar cea raportată la fiecare oră lucrată cu 0,8%, România a înregistrat scăderi de 0,8%, respectiv 1,2%. La productivitatea pe oră lucrată, România a avut cel mai slab rezultat dintre statele membre pentru care au fost raportate scăderi.
Europa accelerează, România pierde teren
Datele Eurostat arată o îmbunătățire a productivității muncii în UE în perioada aprilie-iunie 2026, comparativ cu trimestrul al doilea din 2025.
Productivitatea calculată pe persoană ocupată a crescut cu 0,9%, în timp ce productivitatea raportată la numărul de ore lucrate a avansat cu 0,8%, conform 2eu.brussels.
Ritmul este aproape dublu față de începutul anului. În primul trimestru din 2026, ambele măsuri crescuseră cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025.
România nu a urmat însă această tendință. Productivitatea pe persoană ocupată a scăzut cu 0,8%, iar cea calculată pe ora lucrată s-a redus cu 1,2%.
România, cel mai slab rezultat la productivitatea pe oră
Clasamentul european arată cât de diferită este evoluția economiei românești față de cele mai performante state.
Slovenia a avut cea mai mare creștere a productivității pe persoană ocupată, de 4,5%. Danemarca a urmat cu 3,6%, iar Lituania cu 3,5%.
La polul opus, doar trei state membre au înregistrat scăderi după acest indicator. Irlanda a avut un recul de 1%, România de 0,8%, iar Italia de 0,4%.
Situația devine și mai nefavorabilă pentru România când calculul este făcut în funcție de timpul efectiv lucrat.
Productivitatea pe oră a scăzut cu 1,2%, cel mai mare declin dintre statele UE care au raportat o reducere. Cehia a înregistrat o scădere de 0,8%, iar Portugalia de 0,5%.
În total, cinci state membre au avut o evoluție negativă a productivității măsurate pe oră lucrată.
Slovenia, la polul opus
Slovenia se află în fruntea clasamentului indiferent de metoda de calcul.
Productivitatea pe oră lucrată a crescut cu 5,8% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană.
Danemarca a avut un avans de 3,5%, iar Letonia de 3,4%.
Clasamentele diferă însă în funcție de indicator. Lituania se află în primele trei state după productivitatea pe persoană ocupată, în timp ce Letonia intră în top atunci când calculul este făcut pe oră lucrată.
Ce înseamnă diferența dintre cei doi indicatori
Eurostat măsoară productivitatea muncii prin raportarea producției reale la resursele de muncă utilizate. Indicatorul este calculat atât în funcție de numărul persoanelor ocupate, cât și în funcție de numărul de ore lucrate.
Cele două măsuri nu sunt identice. Numărul angajaților și numărul total de ore lucrate pot evolua în ritmuri diferite, astfel încât productivitatea pe persoană poate avea o evoluție diferită de cea pe oră.
Productivitatea pe oră oferă o imagine asupra producției realizate pentru timpul efectiv de muncă. Este, prin urmare, un indicator important pentru eficiența utilizării forței de muncă.
În cazul României, ambele metode indică însă aceeași direcție în trimestrul al doilea: productivitatea a fost mai mică decât în aceeași perioadă din 2025.
Datele nu spun de ce România a scăzut
Eurostat prezintă în această publicare evoluția indicatorului, însă nu explică motivele pentru care productivitatea a avut rezultate atât de diferite de la un stat la altul.
Datele nu separă nici contribuția fiecărui sector economic la evoluția productivității din România.
Prin urmare, scăderea de 1,2% nu poate fi pusă, pe baza acestor date, pe seama unui singur domeniu sau a unei singure cauze.
Cifra este însă relevantă prin comparația cu media europeană: în timp ce productivitatea pe oră a crescut cu 0,8% în UE, România a consemnat un declin de 1,2%.
Productivitatea, una dintre problemele structurale ale economiei
Productivitatea muncii este unul dintre indicatorii esențiali pentru evaluarea eficienței unei economii. O creștere a productivității înseamnă, în principiu, că economia poate genera mai multă producție folosind aceeași cantitate de muncă sau poate menține producția cu mai puține resurse de muncă.
De aceea, evoluția productivității are implicații importante pentru competitivitatea companiilor, costurile de producție și capacitatea unei economii de a susține creșteri de salarii și de venituri fără presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Datele din trimestrul al doilea din 2026 arată un contrast clar: Uniunea Europeană și-a accelerat productivitatea, în timp ce România a intrat în grupul restrâns al economiilor în care aceasta a scăzut.
Iar la productivitatea calculată pentru fiecare oră lucrată, România a înregistrat cea mai slabă evoluție dintre statele UE care au raportat scăderi.
