România este la mai puțin de 23 de kilometri de un nou prag simbolic pentru infrastructura rutieră: 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză în circulație. După deschiderea celor 47,1 kilometri ai Autostrăzii Moldovei dintre Adjud și Bacău, rețeaua a ajuns la peste 1.477 de kilometri. Iar dacă șantierele aflate acum în lucru respectă calendarele, borna de 1.500 km ar putea fi depășită fără probleme în 2026.
Miza reală este însă mult mai mare. Într-un scenariu foarte bun, România s-ar putea apropia până la sfârșitul anului de 1.700 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, în timp ce o estimare mai prudentă indică aproximativ 1.600 de kilometri.
Următoarele luni vor arăta cât din această listă ambițioasă va putea fi transformat efectiv în kilometri deschiși circulației.
București – Bacău, integral pe autostradă
Cea mai importantă inaugurare din 2026 de până acum a avut loc pe 31 august, când au fost deschiși circulației 47,1 kilometri din A7, între Adjud și Bacău.
Este vorba despre cele două loturi Adjud – Răcăciuni și Răcăciuni – Bacău, cu lungimi de 24,38 km, respectiv 21,52 km.
Odată cu această deschidere, șoferii pot circula de la București până la Bacău exclusiv pe autostradă, pe un traseu de 310,59 kilometri, folosind A3 și A7. În condiții normale de trafic, drumul poate fi parcurs în mai puțin de trei ore.
Tot în 2026 au fost deschiși 12,24 kilometri din Autostrada Transilvania A3, între Zimbor și Poarta Sălajului.
După inaugurările de la sfârșitul lunii august, România a trecut de 1.477 km de autostrăzi și drumuri de mare viteză.
A7 se apropie de Pașcani
Autostrada Moldovei rămâne unul dintre proiectele care pot aduce cei mai mulți kilometri noi în perioada următoare.
Odată cu deschiderea tronsonului Adjud – Bacău, pe coridorul A7 Ploiești – Pașcani sunt circulabili 241,62 km din cei aproximativ 319 km.
Au mai rămas cele trei loturi dintre Bacău și Pașcani, care însumează aproximativ 77,4 km: Săucești – Trifești Târg, de 30,30 km, Trifești – Gherăiești, de 18,99 km, și Mircești – Pașcani, de 28,09 km.
Calendarul 130km.ro indică toate cele trei sectoare pentru 2026. Dacă vor fi deschise integral, A7 va face un pas decisiv către finalizarea coridorului Ploiești – Pașcani.
De aici, proiectul infrastructurii rapide a Moldovei continuă către Suceava, iar ulterior spre Siret și frontiera cu Ucraina.
Ce autostrăzi ar mai putea fi deschise în 2026
Lista tronsoanelor care ar putea fi date în trafic până la sfârșitul anului este consistentă. Dincolo de A7, kilometri noi sunt așteptați pe A0, A3, A1 și A8.
Pe Autostrada de Centură București A0 Nord sunt avute în vedere 4,47 km pe lotul 4, între DN3 Cernica și A2, aproximativ 6,3 km din lotul 3 Afumați – Cernica și alți 17,5 km din lotul 1, între DJ601 și DN1, în zona Corbeanca.
Pe Autostrada Transilvania A3, calendarul include 26,35 km între Suplacu de Barcău și Chiribiș, 13,6 km pe secțiunea Nădășelu – Mihăiești, 3,2 km aferenți viaductelor Nădășelu și Topa Mică și 13,26 km între Mihăiești și Zimbor.
Un alt tronson important este secțiunea 4 a A1 Sibiu – Pitești, Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km.
Pe A8 este inclusă deschiderea Podului de la Ungheni, cu aproximativ 1,1 km, iar rețeaua de drumuri expres ar putea primi încă 12,29 km prin DEx6 Brăila – Galați.
În total, lista prezentată pentru 2026 însumează 173,02 km de autostradă și 12,29 km de drum expres, adică aproximativ 185 km.
Aceasta este însă o listă de tronsoane programate sau considerate posibile pentru inaugurare, nu o garanție că toate vor fi deschise până la 31 decembrie.
Pragul de 1.500 km este foarte aproape. Dar unde poate ajunge România la sfârșitul anului?
CNAIR a estimat că în 2026 ar putea fi deschiși cel puțin 200 km de autostrăzi și drumuri expres.
În scenariul optimist vehiculat pentru acest an, bilanțul ar putea urca spre 230-240 km, ceea ce ar împinge rețeaua națională de mare viteză în apropierea pragului de 1.700 km.
Asociația Pro Infrastructură are o estimare mai prudentă și anticipează aproximativ 190 km de deschideri în 2026, ceea ce ar duce rețeaua spre 1.603 km.
Diferența dintre scenarii este importantă, dar un lucru este deja evident: pragul de 1.500 km a devenit o bornă foarte apropiată. De la nivelul actual mai sunt necesari mai puțin de 23 km.
Asta înseamnă că nu este nevoie ca marile loturi promise pentru 2026 să fie inaugurate toate pentru ca România să treacă de această bornă.
Unele autostrăzi au ratat termenul PNRR, dar șantierele continuă
O problemă separată este finanțarea proiectelor care nu au putut fi terminate până la termenele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Din cei 132,4 km de autostradă incluși în ultimele proiecte rutiere finanțate prin PNRR, 45,9 km au fost programați pentru deschidere până la termenul-limită de 31 august 2026.
Pentru aproximativ 86,5 km rămași – inclusiv sectoare din A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea – lucrările continuă, însă finanțarea trebuie asigurată din alte surse.
Ieșirea unui proiect din PNRR nu înseamnă, așadar, abandonarea șantierului. Înseamnă însă că statul trebuie să găsească alte formule de finanțare, inclusiv bugetul național și fondurile europene clasice.
România a atras prin PNRR aproximativ 5 miliarde de euro pentru proiecte de transport. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Transporturilor, programul a contribuit la realizarea a peste 250 km de autostradă, în timp ce aproximativ 200 km de magistrale feroviare sunt într-un stadiu avansat de modernizare, iar circa 500 km de cale ferată au fost reînnoiți.
2027 aduce alte tronsoane-cheie
Valul de inaugurări nu ar trebui să se oprească în 2026. Calendarul orientativ pentru anul viitor include încă aproximativ 131 km de autostrăzi și drumuri expres.
Unul dintre proiectele importante este A8, Autostrada Unirii. Pe listă apar Leghin – Târgu Neamț, cu 29,91 km, Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, cu 24,4 km, și Miercurea Nirajului – Sărățeni, cu 23,4 km.
Pe A3 este prevăzut tronsonul Chiribiș – Biharia, de 28,55 km, iar în nord-vest DEx14 Oar – Satu Mare ar urma să adauge încă 10,83 km rețelei de drumuri rapide.
Dar unul dintre cei mai importanți kilometri ai anului 2027 ar putea fi cei 13,52 km dintre Margina și Holdea, pe A1 Lugoj – Deva.
Margina – Holdea, mica bucată cu o miză uriașă
Lungimea tronsonului poate părea modestă în comparație cu marile loturi ale A7 sau A8. Importanța sa este însă mult mai mare decât sugerează cei 13,52 km.
Margina – Holdea reprezintă una dintre verigile lipsă ale A1 și ale coridorului rutier care leagă România de vestul Europei. Finalizarea sa ar elimina una dintre întreruperile majore ale traseului de autostradă.
Estimările Asociației Pro Infrastructură au indicat posibilitatea unei deschideri în iunie 2027, dacă lucrările evoluează conform scenariului favorabil.
După 1.500 km începe cursa către 2.000
Pragul de 1.500 km are în primul rând o valoare simbolică. Pentru șoferi și economie contează mai puțin cifra în sine și mai mult continuitatea marilor coridoare.
A7 trebuie împinsă spre Pașcani și apoi spre nordul Moldovei. A1 are nevoie de închiderea verigii Margina – Holdea. A0 trebuie să formeze un inel complet de mare viteză în jurul Capitalei, iar A8 trebuie să avanseze pentru a crea legătura rutieră rapidă dintre Moldova și Transilvania.
După ani în care rețeaua a crescut lent și fragmentat, România a intrat într-o perioadă cu numeroase șantiere simultane. Următoarea bornă, cea de 1.500 km, este aproape. Mult mai important va fi însă cât de repede poate fi transformată această acumulare de kilometri într-o rețea continuă de autostrăzi care să lege marile regiuni ale țării.
Imagine: https://www.130km.ro/
