Moldova avansează cu o viteză care a ajuns să pună presiune chiar și asupra aparatului european responsabil de extindere. Ritmul reformelor de la Chișinău este atât de rapid încât Comisia Europeană a început să își redirecționeze resursele interne pentru a putea evalua progresele țării. Problema este că, în plan politic, parcursul european al Moldovei rămâne legat de cel al Ucrainei, iar acesta continuă să fie complicat de poziția Ungariei.
Oficiali europeni citați de Euronews spun că departamentul de extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele mai multor state candidate, a fost nevoit să realoce resurse către țările care înregistrează cele mai rapide progrese.
Situația creează un paradox pentru Chișinău: reformele pot avansa mai repede decât mecanismul politic european care trebuie să le transforme în pași concreți către aderare.
Moldova își accelerează reformele
De când Maia Sandu a devenit președinta Moldovei, în 2020, autoritățile de la Chișinău au accelerat reformele solicitate de Uniunea Europeană. Guvernul pro-european beneficiază în prezent de o majoritate parlamentară confortabilă, ceea ce îi permite să avanseze cu schimbările necesare procesului de integrare.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, spune că reformele realizate în ultimii cinci ani sunt fără precedent pentru Republica Moldova.
„Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea poporului nostru de a depune eforturi susținute pentru a profita de actuala fereastră de oportunitate care există în Uniunea Europeană”, a declarat Gherasimov.
Comisia Europeană trebuie însă să verifice fiecare etapă și să stabilească dacă reformele sunt implementate efectiv. Pentru aceasta este nevoie de experți și resurse administrative, iar ritmul accelerat al Moldovei se adaugă unei agende deja încărcate de extinderea UE.
„Rezultatele impresionante ale Moldovei dau roade”
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a transmis un mesaj favorabil Chișinăului după o discuție cu noul premier moldovean, Vasile Tofan.
„Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce privește reformele legate de UE dau roade”, a scris Kos pe X, precizând că a discutat cu premierul pașii următori pe calea aderării Moldovei la Uniunea Europeană.
Mesajul este relevant într-un moment în care Comisia încearcă să gestioneze simultan procesele de aderare ale mai multor state și să își concentreze expertiza acolo unde reformele avansează cel mai repede.
În cazul Moldovei, problema nu pare să fie lipsa voinței politice de la Chișinău, ci faptul că mecanismul european trebuie să țină pasul cu această viteză.
Problema este la Bruxelles, dar mai ales în Consiliul UE
În timp ce componenta tehnică avansează, cea politică se mișcă mai greu.
Parcursurile europene ale Moldovei și Ucrainei au fost legate încă de la început, iar această asociere continuă să aibă consecințe asupra calendarului de aderare.
Cele două țări și-au început procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. În decembrie 2023, liderii UE au decis simultan deschiderea negocierilor de aderare pentru cele două state.
Ulterior, însă, procesul Ucrainei a intrat într-un blocaj politic provocat de veto-ul Ungariei.
De ce sunt Moldova și Ucraina „cuplate”
Legătura dintre cele două dosare este în primul rând una politică și geopolitică.
Ideea este că Moldova nu ar trebui să avanseze mult înaintea Ucrainei, mai ales într-un moment în care ambele țări au intrat în procesul de extindere în același context geopolitic.
Pentru Ucraina, aderarea la UE reprezintă una dintre principalele ancore occidentale ale țării și un instrument pentru menținerea ei în afara sferei de influență a Rusiei.
Pentru Moldova, problema este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia menține o prezență militară în regiunea separatistă transnistreană. Invazia din 2022 a transformat această vulnerabilitate într-o problemă de securitate europeană.
În aceste condiții, susținătorii extinderii, în special statele baltice, au insistat ca cele două procese să rămână legate în etapa deschiderii clusterelor.
Ungaria a blocat Ucraina, iar Moldova a resimțit efectele
Procesul Ucrainei a fost blocat timp de aproximativ doi ani de veto-ul Ungariei, pe fondul disputelor dintre Budapesta și Kiev privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
După schimbările politice din Ungaria, situația s-a modificat, iar Budapesta și Kievul au început negocieri pentru rezolvarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri.
Al doilea dintre cele șase clustere de negociere a fost deschis în iulie. Procesul nu a continuat însă cu aceeași viteză, ceea ce menține problema politică și pentru Moldova.
Aici apare contradicția fundamentală a dosarului: reformele Moldovei sunt evaluate separat, însă avansarea politică a țării rămâne influențată de ritmul Ucrainei.
Reformele Moldovei nu trebuie să aștepte
Oficialii europeni fac însă o distincție între cele două niveluri.
Din punct de vedere tehnic, Moldova își poate continua reformele și poate pregăti toate elementele necesare aderării. Nu există niciun motiv pentru ca autoritățile de la Chișinău să încetinească doar pentru că deciziile politice europene sunt mai dificile.
Din punct de vedere politic, însă, statele membre trebuie să ajungă la un acord asupra deschiderii și închiderii etapelor de negociere.
Această separare permite Moldovei să continue pregătirea dosarului, chiar dacă deciziile finale depind de dinamica din Consiliul UE.
Chișinăul vrea să încheie negocierile până în 2028
Autoritățile moldovene și-au fixat un obiectiv ambițios.
„Avem un obiectiv ambițios: să fim pregătiți să încheiem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Cristina Gherasimov.
Ținta este una extrem de importantă pentru Chișinău, deoarece ar transforma Moldova dintr-un simplu stat candidat într-o țară aflată la finalul procesului de negociere.
Pentru ca acest calendar să fie respectat, însă, nu sunt suficiente doar reformele interne. Este nevoie și ca mecanismul politic al Uniunii Europene să poată transforma progresele tehnice în decizii concrete.
Moldova, între viteza reformelor și lentoarea politicii europene
Moldova a ajuns într-o situație neobișnuită în procesul de extindere europeană. Chișinăul încearcă să demonstreze că poate reforma rapid instituțiile, economia și administrația, iar Comisia Europeană își adaptează deja resursele pentru a putea evalua acest ritm.
Problema este că aderarea nu se decide doar pe baza performanței tehnice.
Dosarul Moldovei este legat politic de cel al Ucrainei, iar parcursul Kievului depinde la rândul său de compromisurile dintre statele membre. În acest fel, o țară care își face temele mai repede decât era anticipat poate ajunge să aștepte nu după propriile reforme, ci după politica europeană.
Pentru Uniunea Europeană, Moldova devine astfel atât un succes al politicii de extindere, cât și un test. Dacă Bruxellesul cere statelor candidate să reformeze rapid și să demonstreze rezultate, va trebui să găsească și mecanisme prin care performanța lor să nu fie blocată de probleme politice care le sunt externe.
Iar pentru Chișinău, miza următorilor doi ani este clară: să continue reformele în același ritm și să fie pregătit pentru momentul în care blocajul politic european va fi depășit.
