Noua Lege a salarizării, sub presiunea realităților bugetare. Reforma sporurilor

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat primele concluzii după rundele inițiale de consultări privind noua Lege a salarizării, un proces intens care a reunit peste o sută de participanți din multiple sectoare ale sistemului public. Discuțiile au scos la iveală atât probleme punctuale, ușor de corectat, cât și dezechilibre structurale care necesită analize aprofundate, într-un context marcat de constrângeri bugetare severe și termene-limită impuse prin PNRR.

Un proces de consultare accelerat

Potrivit ministrului, au avut loc două sesiuni generale de informare - una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali - urmate de consultări tematice cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate, precum și Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții, iar calendarul consultărilor este public și va continua în săptămânile următoare.

În doar câteva zile, Ministerul Muncii a primit sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. „Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate”, a precizat Pîslaru.

Probleme reale și grile imperfecte

Ministrul interimar recunoaște existența unor disfuncționalități reale în proiectul de lege aflat în consultare. Unele grile salariale nu sunt încă „așezate corect”, există situații care necesită reanalizare, soluții ce trebuie ajustate și întrebări legitime din partea angajaților din sistemul public.

Pîslaru subliniază că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi fost implementată în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut un spațiu bugetar mult mai larg pentru a corecta dezechilibrele și a gestiona tranziția către noul sistem de salarizare.

Context bugetar dificil și presiunea PNRR

Astăzi, însă, realitatea este radical diferită. România se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar, a unor constrângeri fiscale semnificative și a întârzierilor majore în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Legea salarizării este un jalon esențial în PNRR și trebuie promulgată până la 31 august pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene importante.

„Este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem”, a avertizat ministrul interimar, subliniind limitele acestui demers legislativ.

Corecții, nu negocieri salariale

Mesajul central transmis de Pîslaru este unul de realism. „Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale”, a punctat acesta.

Legea salarizării, explică ministrul, nu are rolul de a rezolva, printr-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani. Scopul său este stabilirea unor reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public.

Reforma sporurilor: simplificare cu zone sensibile

Un capitol sensibil al reformei îl reprezintă sistemul de sporuri. Potrivit lui Pîslaru, cadrul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr excesiv de sporuri și excepții. Proiectul de lege aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, un pas considerat necesar pentru un sistem mai simplu și mai transparent.

Totuși, ministrul avertizează că simplificarea nu trebuie să ignore responsabilitățile reale ale unor categorii profesionale. Un exemplu este eliminarea indemnizației de dirigenție, măsură care, în opinia sa, trebuie analizată cu mare atenție. „Dacă educația este o prioritate strategică, legea salarizării trebuie să reflecte acest lucru”, a subliniat Pîslaru.

Dincolo de formule și coeficienți

Consultările au adus în discuție și teme care depășesc o analiză strict tehnică: raporturile dintre diferite categorii profesionale, salarizarea funcțiilor de demnitate publică și percepția asupra responsabilității și serviciului public. Aceste subiecte, spune ministrul, necesită o dezbatere societală mai amplă, care nu poate fi epuizată într-un interval de câteva săptămâni.

Un mesaj de onestitate și limitare a așteptărilor

Pîslaru avertizează că nu va promite ceea ce nu poate livra și nu va spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, respinge o abordare pur tehnocratică, amintind că în spatele fiecărei grile se află oameni - profesori, medici, polițiști, militari, funcționari - fără de care statul nu poate funcționa.

„Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste. Înseamnă reguli clare, tratament echitabil și decizii luate transparent”, afirmă ministrul.

 Ministerul Muncii are la dispoziție aproximativ trei săptămâni pentru a transforma proiectul într-o formă care să poată fi asumată politic și promulgată până la 31 august. „Nu este timpul pentru promisiuni facile și nici pentru iluzii. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog și decizii responsabile”, conchide Pîslaru, promițând că fiecare argument va fi analizat și că va fi livrată cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.