Investiție românească de 30 de milioane de euro la Marea Neagră! O nouă „poartă” pentru carburanții care ajung în România și în țările vecine
O companie românească face o mișcare spectaculoasă pe piața petrolieră și intră într-o nouă etapă de dezvoltare. O investiție privată de aproximativ 30 de milioane de euro a dus la finalizarea unei infrastructuri moderne în Portul Constanța, cu acces direct la Marea Neagră. Noua capacitate poate gestiona până la 1 milion de tone de produse petroliere pe an și este gândită să deservească nu doar România, ci și piețele din Republica Moldova, Serbia și Ucraina.
Piața carburanților din România primește un nou punct strategic de intrare, stocare și distribuție a produselor petroliere. Investiția realizată în Portul Constanța marchează o schimbare importantă pentru compania românească din spatele proiectului, care trece de la simpla distribuție a carburanților la un model de business mult mai amplu, ce include trading, logistică, stocare și distribuție. Noua infrastructură are o capacitate de operare de până la 1 milion de tone de produse petroliere anual.
Nou terminal, pentru carburanți lângă Marea Neagră
Amplasarea în Portul Constanța oferă investiției un avantaj strategic major. Produsele petroliere pot intra pe cale maritimă, iar conexiunile cu Dunărea, rețeaua feroviară și infrastructura rutieră permit ulterior transportul acestora către diferite destinații. Astfel, România își consolidează poziția ca punct de legătură între Marea Neagră și piețele din Europa de Est. Noua infrastructură poate susține fluxuri comerciale către Republica Moldova, Serbia și Ucraina, oferind acestor piețe o rută suplimentară pentru aprovizionarea cu produse petroliere. Într-un context european în care securitatea energetică și diversificarea rutelor de aprovizionare au devenit priorități, o astfel de infrastructură poate căpăta o importanță strategică mult peste dimensiunea investiției inițiale.
30 de milioane de euro pentru o infrastructură de anvergură- 31.500 de tone pot fi stocate simultan
Proiectul a presupus o investiție de aproximativ 30 de milioane de euro, realizată printr-un mix de capital privat românesc, finanțare bancară și fonduri europene. Investiția nu a fost lipsită de obstacole. Potrivit conducerii companiei, dezvoltarea infrastructurii a întâmpinat numeroase provocări administrative și întârzieri de aproximativ nouă luni. În cele din urmă, proiectul a fost finalizat și intră în etapa operațională. Reprezentanții companiei susțin că noua capacitate răspunde unei nevoi concrete a pieței- creșterea posibilităților României de a importa, depozita și distribui volume mai mari de produse petroliere.

Infrastructura dispune de opt rezervoare, cu o capacitate statică totală de aproximativ 31.500 de tone. Prin rotația stocurilor, capacitatea anuală de operare poate ajunge la 1 milion de tone.
Sistemul este construit pentru a permite manipularea mai multor tipuri de transport și volume importante de marfă. Pot fi operate barje cu încărcături între 3.000 și 9.000 de tone, în timp ce infrastructura feroviară permite operarea simultană a 16 vagoane, pe două linii paralele.
Pe cale rutieră, instalațiile pot gestiona fluxuri de până la 100 de autocisterne pe zi.
Terminalul permite încărcarea și descărcarea rapidă a combustibililor de pe nave, trenuri și autocisterne
Viteza de operare reprezintă unul dintre avantajele importante ale noii infrastructuri. Capacitatea de încărcare și descărcare ajunge la 700-1.000 de tone pe oră pentru nave, între 300 și 700 de tone pe oră pentru trenuri și aproximativ 250 de tone pe oră pentru autocisterne. Terminalul beneficiază și de un grad ridicat de automatizare, operațiunile fiind coordonate dintr-un centru de comandă. Pentru piața petrolieră, unde timpul petrecut de marfă în infrastructura logistică poate influența direct costurile, reducerea perioadelor de încărcare și descărcare poate reprezenta un avantaj comercial important.
Interesul pentru această infrastructură ar exista deja în Republica Moldova, Serbia și Ucraina, potrivit informațiilor prezentate de companie încă din perioada dezvoltării proiectului.