Planul Național de Redresare și Reziliență intră în faza finală, după expirarea termenului-limită pentru realizarea reformelor și investițiilor asumate de statele membre. România nu mai poate adăuga noi măsuri pentru a recupera jaloanele restante, iar până la sfârșitul lunii septembrie trebuie să depună ultimele cereri de plată. Comisia Europeană va decide apoi ce sume sunt efectiv eligibile, într-un proces care trebuie încheiat până la 31 decembrie 2026.
31 august, data-limită pentru reforme și investiții
La 31 august 2026 s-a încheiat perioada în care statele membre puteau implementa reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare și reziliență.
Mecanismul de Redresare și Reziliență, principala componentă a programului NextGenerationEU, a fost construit pe un principiu diferit de mecanismele clasice de finanțare europeană: banii sunt legați de îndeplinirea unor jaloane și ținte stabilite în prealabil.
Cu alte cuvinte, nu este suficient ca un proiect să fie început sau să existe o alocare bugetară. Statul trebuie să demonstreze că reforma sau investiția asumată a fost realizată în condițiile convenite cu Bruxelles-ul.
De la 1 septembrie, regulile devin astfel mult mai stricte. Noile acțiuni realizate de state nu mai pot fi luate în calcul în evaluarea cererilor de plată, inclusiv pentru obiectivele care au fost anterior suspendate. În plus, nu mai pot fi aprobate noi modificări ale planurilor naționale.
România intră în ultima etapă cu jaloane pierdute
Pentru România, închiderea PNRR vine după o perioadă în care mai multe reforme importante nu au fost finalizate la termen.
Printre cele mai importante pierderi se află 770 de milioane de euro aferente legii salarizării, jalon care nu a fost îndeplinit. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România pierde, de asemenea, până la 100 de milioane de euro aferente unui jalon privind decarbonizarea.
În cazul legii salarizării, problema este cu atât mai importantă cu cât reforma fusese considerată una dintre condițiile esențiale pentru reducerea dezechilibrelor din sectorul public și pentru o structură mai predictibilă a cheltuielilor bugetare.
Potrivit lui Bolojan, guvernul nu a reușit să obțină consensul politic necesar pentru adoptarea reformei înainte de expirarea termenului.
România mai are doar etapa decontării finale
Închiderea implementării nu înseamnă însă că toate procedurile financiare s-au terminat.
Statele membre au la dispoziție până la 30 septembrie 2026 pentru a transmite ultimele cereri de plată și documentele care demonstrează îndeplinirea obiectivelor realizate până la 31 august.
Ulterior, Comisia Europeană va analiza documentația și va stabili sumele care pot fi plătite efectiv. Toate plățile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026.
Prin urmare, pentru România, următoarele săptămâni nu mai reprezintă o perioadă pentru recuperarea jaloanelor restante, ci una pentru decontarea și verificarea financiară a ceea ce a fost realizat la timp.
440 de miliarde de euro au fost deja plătite
La nivel european, până la 31 august, Comisia Europeană a efectuat plăți de aproximativ 440 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Până la sfârșitul anului mai pot fi transferate până la 133 de miliarde de euro, în funcție de cererile finale depuse de state și de rezultatul evaluărilor Comisiei.
Valoarea totală a mecanismului se ridică la aproximativ 573 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi.
Suedia a devenit, între timp, unul dintre statele care au ajuns la finalul întregului proces, după aprobarea de către Comisie a cererii sale finale de plată. Danemarca se află, de asemenea, printre țările care au încheiat procesul de implementare și plată.
Ce rămâne după PNRR
Închiderea mecanismului marchează sfârșitul unei surse extraordinare de finanțare europeană, dar investițiile realizate prin PNRR vor continua să producă efecte.
În România, printre rezultatele asociate programului se numără investiții în infrastructură rutieră și feroviară, spitale, școli, eficiență energetică, digitalizarea administrației și proiecte destinate tranziției verzi.
În același timp, experiența PNRR lasă și o serie de probleme care trebuie analizate: întârzieri, proiecte care nu au ajuns la termen, jaloane pierdute și capacitatea administrativă insuficientă pentru gestionarea unor programe de investiții de asemenea amploare.
Pentru România, miza următoarei perioade este ca aceste probleme să nu fie repetate în viitoarele programe europene.
PNRR se închide, dar nota de plată nu este încă definitivă. Până la sfârșitul anului se va vedea cât din banii alocați României ajunge efectiv în buget și cât rămâne pierdut din cauza reformelor și investițiilor care nu au fost finalizate la timp.
