Cheltuielile publice cu pensiile - de stat - vor creşte în medie, la nivelul întregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (în 2010) la 12,5% (în 2060), pe fondul reducerii natalităţii, îmbătrânirii şi reducerii populaţiei, arată un raport publicat recent de Comisia Europeană, citat de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Astfel, România se numără printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, fiind depăşită doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia şi Cipru.
Practic, dacă sistemul public de pensii este menţinut la parametrii actuali, România va ajunge în 50 de ani să cheltuiască jumătate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.
Pentru a preveni această situaţie, CE recomandă reforme parametrice în sistemul public şi dezvoltarea accelerată a sistemului de pensii private, situaţie valabilă şi în alte state membre UE, potrivit studiului citat.
Acesta arată, de asemenea, că modelul de pensii private aplicat în statele Europei Centrale şi de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.
Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice în PIB vor fi Estonia, Letonia şi Polonia, ţări în care funcţionează acelaşi sistem de pensii private ca şi în România, creat şi supravegheat de Banca Mondială.
De asemenea, ţări ca Slovacia, Cehia, Bulgaria şi Lituania, cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile în PIB mai mici decât media europeană (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus în ecuaţie de componenta privată, bazată pe fonduri de pensii, se mai arată în raport.
Statele din top 5 cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile în PIB în 2060 nu au sisteme de pensii private ori acestea există însă sunt subdezvoltate.
Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru şi România nu au dezvoltat încă suficient componenta privată a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscală a sistemelor publice de pensii va creşte accelerat pe viitor. România, de exemplu, are cea mai redusă rata de contribuţie din Europa şi din lume în sistemul său de pensii private obligatorii (pilonul II), adică 2%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că România are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adică trebuie să-şi ajusteze, pe termen lung, execuţiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situaţie în care finanţele publice sunt sustenabile şi sănătoase.
Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (respectiv 7,4% din PIB, din totalul de 9,1% din PIB) vine din creşterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
"România trebuie să-şi reformeze sistemul de protecţie socială (în principal sistemul public de pensii şi sistemul de sănătate) pentru a încetini această creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei", se arată în raportul citat.
În 2060, populaţia României va fi de numai 16,9 milioane de locuitori (faţă de 21,3 milioane în 2010), dintre care doar 53,6% vor fi în vârstă de muncă (15-64 de ani), faţă de 70% în 2010.
Astfel, rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul persoanelor peste 65 de ani / numărul persoanelor cu vârsta între 15-64 de ani) va creşte de la 21,3% în 2010 la 54% în 2060. Toate aceste evoluţii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.
"Dacă vrem ca România să ajungă şi ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie să dezvoltăm mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit prin două măsuri simple: creşterea accelerată a contribuţiei virate în pilonul II obligatoriu şi stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contribuţiilor voluntare în pilonul III facultativ", a comentat preşedintele APAPR, Crinu Andănuţ, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeană.
Astfel, România se numără printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, fiind depăşită doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia şi Cipru.
Practic, dacă sistemul public de pensii este menţinut la parametrii actuali, România va ajunge în 50 de ani să cheltuiască jumătate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.
Pentru a preveni această situaţie, CE recomandă reforme parametrice în sistemul public şi dezvoltarea accelerată a sistemului de pensii private, situaţie valabilă şi în alte state membre UE, potrivit studiului citat.
Acesta arată, de asemenea, că modelul de pensii private aplicat în statele Europei Centrale şi de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.
Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice în PIB vor fi Estonia, Letonia şi Polonia, ţări în care funcţionează acelaşi sistem de pensii private ca şi în România, creat şi supravegheat de Banca Mondială.
De asemenea, ţări ca Slovacia, Cehia, Bulgaria şi Lituania, cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile în PIB mai mici decât media europeană (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus în ecuaţie de componenta privată, bazată pe fonduri de pensii, se mai arată în raport.
Statele din top 5 cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile în PIB în 2060 nu au sisteme de pensii private ori acestea există însă sunt subdezvoltate.
Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru şi România nu au dezvoltat încă suficient componenta privată a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscală a sistemelor publice de pensii va creşte accelerat pe viitor. România, de exemplu, are cea mai redusă rata de contribuţie din Europa şi din lume în sistemul său de pensii private obligatorii (pilonul II), adică 2%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că România are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adică trebuie să-şi ajusteze, pe termen lung, execuţiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situaţie în care finanţele publice sunt sustenabile şi sănătoase.
Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (respectiv 7,4% din PIB, din totalul de 9,1% din PIB) vine din creşterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
"România trebuie să-şi reformeze sistemul de protecţie socială (în principal sistemul public de pensii şi sistemul de sănătate) pentru a încetini această creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei", se arată în raportul citat.
În 2060, populaţia României va fi de numai 16,9 milioane de locuitori (faţă de 21,3 milioane în 2010), dintre care doar 53,6% vor fi în vârstă de muncă (15-64 de ani), faţă de 70% în 2010.
Astfel, rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul persoanelor peste 65 de ani / numărul persoanelor cu vârsta între 15-64 de ani) va creşte de la 21,3% în 2010 la 54% în 2060. Toate aceste evoluţii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.
"Dacă vrem ca România să ajungă şi ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie să dezvoltăm mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit prin două măsuri simple: creşterea accelerată a contribuţiei virate în pilonul II obligatoriu şi stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contribuţiilor voluntare în pilonul III facultativ", a comentat preşedintele APAPR, Crinu Andănuţ, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeană.
