Prețul petrolului a scăzut marți cu peste 3%, atingând cel mai redus nivel din ultimele două săptămâni, după ce New York Times a scris că Departamentul de Stat american intenționează să retrimită în Orientul Mijlociu diplomații evacuați în urmă cu câteva zile. Semnalul e clar: Washington nu se așteaptă la un conflict militar de amploare. Brent a coborât la 89,05 dolari pe baril, iar WTI la 81,99 dolari.
A fost a doua zi consecutivă de scădere semnificativă - luni, Brent pierduse deja 3%. Combinat, petrolul a cedat peste 6% în 48 de ore, ștergând o bună parte din prima de risc acumulată în zilele de escaladare retorică dintre SUA și Iran.
Diplomații care se întorc trimit un semnal mai puternic decât declarațiile oficiale
Evacuarea diplomaților din zonele de conflict este una dintre cele mai clare măsuri de precauție pe care un guvern le ia înainte de o escaladare militară. Retrimiterea lor înseamnă exact opusul. Piețele au citit corect semnalul și au vândut prima de risc.
Decizia vine în contrast cu tonul declarațiilor oficiale din ultimele zile. Secretarul Apărării Pete Hegseth a reiterat marți că loviturile militare rămân pe masă dacă Iranul blochează Strâmtoarea Hormuz. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a prezentat noul pachet de sancțiuni drept cea mai mare ofensivă financiară din istorie, sub denumirea internă Economic Day Z. Iranul a răspuns că e complet pregătit pentru sancțiuni suplimentare.
Dar piețele nu au mai reacționat la cuvinte - au reacționat la fapte. Iar faptul că diplomații se întorc la posturi contrazice scenariul unui conflict iminent.
China, variabila care complică sancțiunile
Un alt motiv pentru care piața a absorbit calm sancțiunile este poziția Chinei. Beijing cumpără aproximativ 90% din exporturile de petrol iranian, deseori prin nave care operează în afara sistemului financiar occidental. Ministerul chinez de Externe a declarat marți că Beijing va face ce este necesar pentru a-și apăra interesele și se opune sancțiunilor unilaterale fără bază în dreptul internațional.
Strategiștii de la BBH au caracterizat tactica administrației Trump drept un semnal de avertizare, nu o lovitură decisivă, adăugând că sancțiunile secundare împotriva Chinei rămân puțin probabile, tocmai pentru că ar declanșa o confruntare economică majoră pe care SUA nu și-o poate permite în acest moment.
Dolarul și rezervele strategice, presiuni în direcții opuse
Un dolar mai puternic - revenit de la minimul din mai - a adăugat presiune suplimentară pe cotațiile petrolului. Mărfurile cotate în dolari devin mai scumpe pentru cumpărătorii din alte valute, ceea ce reduce cererea efectivă. Declarațiile unor membri Fed despre riscurile inflaționiste legate de energie au alimentat pariurile pe o nouă majorare de dobândă în 2026, susținând moneda americană.
Pe de altă parte, Rezerva Strategică de Petrol a SUA a coborât la minimul din noiembrie 1982, după eliberarea a peste 170 de milioane de barili pentru a amortiza perturbările din Golf. Cu stocuri strategice atât de scăzute, SUA are o marjă redusă de manevră pentru a gestiona eventuale șocuri viitoare de aprovizionare - un factor care limitează scăderile prea abrupte ale prețului.
Ce urmează și ce contează pentru România
Atenția pieței se îndreaptă spre datele săptămânale EIA privind stocurile de petrol din SUA. O creștere surpriză a rezervelor ar accentua presiunea de scădere; o reducere ar readuce cumpărătorii. Tehnic, WTI are suport la 82,61 dolari pe baril - o spargere sub acest nivel ar deschide calea spre zona psihologică de 80 de dolari.
Agenția Internațională a Energiei estimează că cererea globală va scădea cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026, pe fondul prețurilor ridicate și al efectelor economice ale restricțiilor din Hormuz. Dar reducerea cererii nu compensează integral riscul de ofertă, mai ales cu SPR la capacitate minimă.
Pentru România, un Brent în zona 89 de dolari este gestionabil. Prețurile la pompă depind și de cursul leu-dolar și de marjele de rafinare, dar o stabilizare în această bandă nu presupune creșteri imediate față de nivelurile actuale. Scenariul de risc rămâne o eventuală escaladare militară în Golf care ar tăia brusc oferta - scenariul pe care tocmai întoarcerea diplomaților americani îl face mai puțin probabil.
