"Liderii UE i-au încredinţat şefului Consiliului European sarcina de a elabora un plan pentru aprofundarea uniunii economice a zonei euro", evidenţiază EUobserver. The Wall Street Journal reţine însă că "Europa se pregăteşte pentru ieşirea Greciei". "Summit european pe fond de discordie între Merkel şi Hollande", titrează cotidianul belgian Le Soir, în timp ce presa germană denunţă "aroganţa" noului preşedinte francez. "Înainte, exista cuplul Merkozy", deplânge cotidianul german Bild şi continuă: "Merkollande nu există, ceea ce înseamnă o problemă în plus pentru Europa". "Francezii şi germanii se supără din cauza eurobondurilor", explică Le Figaro, iar The Guardian publică un "ghid esenţial" al obligaţiunilor comune europene. "Poate că eurobondurile, sau colectivizarea datoriei ar fi o idee grozavă pentru Grecia, dar aceasta vine în contradicţie cu planul german de reglementare a crizei", conchide cotidianul londonez.
"Politicile promovate de cancelarul german determină creşterea preţului de creditare pentru alte ţări din zona euro, în timp ce Germania ajunge la o dobândă zero pentru obligaţiunile sale", punctează EUobserver, citându-l pe şeful Parlamentului European. "Criza euro dă în clocot, dar liderii nu reuşesc să anunţe noi măsuri", rezumă New York Times. Totuşi, în paginile cotidianului Le Monde, ministrul german de externe propune un pact de creştere, dar fără o sporire a cheltuielilor. Aceasta înseamnă, explică Guido Westerwelle, o orientare a bugetului Uniunii Europene spre creştere şi o investire mai eficientă a resurselor, precum şi o utilizare a fondurilor europene care nu au fost alocate unor proiecte concrete, consemnează Le Monde.
The Economist îşi îndreaptă privirile asupra ţărilor aflate "la marginea furtunii din zona euro", care "se pregătesc pentru o contagiere aproape inevitabilă", apreciază publicaţia britanică, menţionând şi România între ţările care suscită cele mai mari temeri, din cauza sucursalelor băncilor elene prezente aici, scrie Rador.ro. Grecia însăşi se întreabă care ar fi consecinţele geopolitice ale revenirii la drahmă. Pentru început, ieşirea din zona euro "va submina prezenţa economică a Greciei în Balcani şi zona Mării Negre", evidenţiază cotidianul elen To Vima. Iar de la Moscova, publicaţia Gazeta avertizează asupra "implicaţiilor profunde pe care le-ar putea avea o astfel de evoluţie asupra economiei ruse. "O dezmembrare dezordonată a zonei euro ar putea determina o scădere a preţului ţiţeiului Brent la numai 60 de dolari barilul", cu consecinţe ce ar putea include intrarea Rusiei în recesiune, scrie cotidianul moscovit.
