România ar urma să reducă volumul împrumuturilor planificate pentru acest an de pe piețele externe și nu intenționează să lanseze o nouă emisiune de euroobligațiuni până când situația politică internă nu va fi clarificată, potrivit informațiilor Bloomberg obținute de la persoane familiarizate cu discuțiile. Decizia ar reprezenta o schimbare importantă în strategia de finanțare a statului, în condițiile în care Ministerul Finanțelor și-a propus inițial să atragă aproximativ 10 miliarde de euro prin emisiuni de euroobligațiuni în 2026.
Informația vine după ce șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, s-a întâlnit cu investitori internaționali la o conferință JPMorgan organizată la Londra. Potrivit Bloomberg, Nanu ar fi transmis că România va aștepta formarea unui nou Guvern și o mai mare claritate politică înainte de a reveni pe piețele internaționale.
România a împrumutat deja circa 5 miliarde de euro
Planul inițial pentru 2026 prevedea emisiuni de euroobligațiuni de aproximativ 10 miliarde de euro. Până acum, România a atras circa 5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin emisiuni denominate în euro și dolari.
La acestea se adaugă aproximativ 2 miliarde de euro obținute prin plasamente private, potrivit informațiilor citate în relatarea Bloomberg.
În paralel, Ministerul Finanțelor a apelat mai intens la piața internă. Numai în septembrie, programul de împrumuturi de la băncile comerciale este de 7,2 miliarde de lei, la care se pot adăuga sumele rezultate din licitațiile suplimentare. Banii sunt destinați atât finanțării deficitului bugetar, cât și refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice.
De ce a devenit dificilă o nouă emisiune externă
O ieșire pe piețele internaționale după clarificarea situației politice era deja anticipată de analiști. Prelungirea crizei de la București restrânge însă spațiul de manevră al Ministerului Finanțelor.
Investitorii urmăresc nu doar necesarul de finanțare al României, ci și capacitatea viitorului Guvern de a continua consolidarea fiscală. La o întâlnire recentă cu investitori străini, premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că România are nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a continua reducerea deficitului și reformele fiscale. Reprezentanții mediului de afaceri au atras, la rândul lor, atenția asupra importanței predictibilității politicilor economice și fiscale.
Pentru Ministerul Finanțelor, problema este și de cost. O emisiune de euroobligațiuni într-un moment în care investitorii cer prime de risc mai mari poate face finanțarea mai scumpă și poate transmite pe piață un semnal nefavorabil.
Piața internă preia o parte din presiune
Reducerea eventuală a programului extern nu înseamnă că România renunță la împrumuturi. Necesarul de finanțare rămâne ridicat, iar o parte mai mare a banilor poate fi atrasă de pe piața internă.
În ultimele săptămâni, Ministerul Finanțelor a continuat să împrumute miliarde de lei de la bănci. Pe 10 septembrie, de exemplu, Finanțele au atras 766 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu maturitatea reziduală de 38 de luni, la un randament mediu de 6,54%.
Cu o zi mai devreme, statul atrăsese 500 de milioane de lei printr-o emisiune cu maturitatea reziduală de 122 de luni, la un randament mediu de 7,09%.
România are nevoie de un Guvern cu puteri depline
Criza politică durează de aproximativ patru luni, iar formarea unui nou Guvern a devenit una dintre principalele necunoscute pentru piețele financiare.
Președintele Nicușor Dan a programat în această săptămână noi discuții cu principalele partide pentru desemnarea unui premier și deblocarea negocierilor politice.
Miza depășește însă formarea unei noi majorități parlamentare. Pentru investitori, importantă este și direcția politicii fiscale din 2027. România a reușit să reducă deficitul în acest an, dar menținerea acestei traiectorii va depinde de măsurile adoptate de viitorul Executiv.
Comisia Europeană consideră în continuare că vulnerabilitățile României legate de deficitul fiscal și de deficitul de cont curent rămân semnificative, chiar dacă acestea s-au redus într-o anumită măsură.
Ratingul de țară, în centrul atenției
Problema finanțării externe este cu atât mai sensibilă cu cât România se află în ultima treaptă a categoriei „investment grade” la una dintre marile agenții de rating și are perspective negative.
Informațiile citate de Bloomberg arată că România a evitat în această vară o retrogradare în categoria „junk” din partea Fitch, în timp ce Moody's și-a menținut calificativul. O eventuală retrogradare ar crește presiunea asupra costurilor de finanțare și ar putea afecta baza de investitori pentru datoria suverană.
Deocamdată, însă, România rămâne în categoria investment grade la marile agenții. Tocmai de aceea, formarea unui Guvern stabil și continuarea consolidării fiscale sunt urmărite cu atenție de investitori.
Pentru Ministerul Finanțelor, mesajul transmis de la Londra este unul clar: România are nevoie de bani, dar nu orice finanțare externă este oportună în orice moment. Înaintea unei noi emisiuni de eurobonduri, Trezoreria vrea mai întâi claritate politică și, implicit, mai multă predictibilitate privind politica fiscală din următorii ani.
