Construcțiile au intrat pe minus în Uniunea Europeană în luna iulie, dar România a continuat să raporteze creșteri. Activitatea din sector a avansat cu 1,5% față de iunie, după un salt de 5,9% în luna precedentă, în timp ce la nivelul UE producția din construcții s-a redus cu 0,3%. Datele Eurostat arată astfel o evoluție mai bună pentru România decât media europeană, chiar dacă ritmul de creștere s-a temperat.
România, în grupul țărilor cu cele mai mari creșteri
În iulie, cele mai mari creșteri lunare din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Belgia, cu 2,8%, Cehia, cu 2,1%, Slovacia, cu 1,9%, și România, cu 1,5%.
În zona euro, producția din construcții a stagnat. La nivelul UE, în schimb, activitatea s-a redus cu 0,3%.
Rezultatul României este cu atât mai relevant cu cât vine după o creștere de 5,9% în iunie, când țara a avut cea mai puternică majorare lunară din Uniunea Europeană. Eurostat arată că România a avut astfel două luni consecutive de creștere într-un sector care, la nivel european, a intrat în teritoriu negativ.
Și în ritm anual România rămâne pe plus
Față de iulie 2025, producția din construcții a scăzut cu 2% în zona euro și cu 1,8% în Uniunea Europeană.
România a rămas însă pe creștere, cu un avans de 1,8%. Ritmul este însă mult mai redus decât în iunie, când creșterea anuală ajunsese la 17,9%.
Cele mai mari creșteri anuale din UE au fost raportate în Finlanda, cu 12,8%, Slovenia, cu 11,6%, și Bulgaria, cu 4,8%.
Evoluția României trebuie privită și în contextul bazei foarte ridicate din urmă cu un an. În iunie 2026, România avea deja unul dintre cele mai puternice ritmuri anuale de creștere din UE, după un avans de 18,4% raportat de Eurostat.
Ce arată datele INS despre România
Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică oferă o imagine mai detaliată asupra evoluției interne.
Ca serie brută, volumul lucrărilor de construcții a crescut în iulie cu 7,6% față de iunie. Creșterea a fost susținută de toate cele trei mari categorii: lucrările de întreținere și reparații curente au avansat cu 9,2%, reparațiile capitale cu 7,3%, iar lucrările de construcții noi cu 7,2%.
Pe obiecte de construcții, cea mai mare creștere a fost consemnată în cazul clădirilor nerezidențiale, de 11,4%. Lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 9%, iar construcțiile inginerești cu 5,3%.
După ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, creșterea lunară a fost de 1,4%. Lucrările de întreținere și reparații curente au avansat cu 7,3%, construcțiile noi cu 4,1%, iar reparațiile capitale cu 2,7%.
Construcțiile noi țin sectorul în picioare
Imaginea este diferită atunci când comparația se face cu iulie 2025.
Ca serie brută, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 2%. Motorul principal au fost construcțiile noi, cu un avans de 6,4%. În schimb, reparațiile capitale au scăzut cu 8,7%, iar lucrările de întreținere și reparații curente cu 3,2%.
Pe obiecte de construcții, lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 10,8%, iar cele la clădirile nerezidențiale cu 1,3%. Construcțiile inginerești au fost în scădere cu 0,5%.
După ajustarea sezonieră și în funcție de zilele lucrătoare, imaginea devine mai puțin favorabilă: volumul total al lucrărilor a scăzut cu 8,3% față de iulie 2025. Construcțiile noi au rămas totuși pe plus, cu 4,6%, în timp ce reparațiile capitale au scăzut cu 11,8%, iar lucrările de întreținere și reparații curente cu 5,1%.
România crește, dar ritmul nu mai este cel din prima parte a anului
Datele din iulie arată, în esență, două lucruri. Pe de o parte, România continuă să aibă o evoluție favorabilă în construcții în comparație cu media europeană, cu două luni consecutive de creștere lunară. Pe de altă parte, ritmul anual s-a temperat puternic, de la 17,9% în iunie la 1,8% în iulie.
Diferența dintre indicatorii Eurostat și cei ai INS provine din seriile statistice utilizate: Eurostat compară producția din construcții pe baza seriilor ajustate sezonier, în timp ce INS prezintă separat serii brute și serii ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate.
Pentru economia românească, construcțiile rămân astfel unul dintre puținele domenii care au continuat să ofere o contribuție pozitivă într-un an în care alte componente importante ale activității economice au încetinit.
