Românii știu că banii ținuți deoparte își pot pierde valoarea din cauza inflației, dar acest lucru nu îi convinge să investească. Șapte din zece nu au în prezent acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, arată un studiu ING Research. În același timp, problemele financiare de zi cu zi îi fac pe mulți să amâne orice decizie care presupune asumarea unui risc.
Inflația este văzută ca un risc. Bursa, nu încă
Doar 29% dintre românii chestionați spun că investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri. Media europeană este de 41%.
Există însă un potențial bazin de noi investitori: 30% spun că nu au investit niciodată, dar ar putea lua în calcul acest lucru în viitor.
Paradoxul este că șase din zece români recunosc că și lipsa investițiilor reprezintă un risc, pentru că economiile își pot pierde puterea de cumpărare din cauza inflației. Conștientizarea problemei nu se transformă însă automat într-o decizie de a investi.
Pentru mulți, primul obstacol este mult mai simplu: nu rămân suficienți bani după plata cheltuielilor curente.
Mai întâi facturile, apoi investițiile
51% dintre români spun că le este greu sau că abia reușesc să facă față cheltuielilor curente. Proporția este peste media europeană, de 44%.
În aceste condiții, 40% indică economiile insuficiente drept principalul motiv pentru care nu investesc. Pentru 35%, problema este teama de risc, iar 33% spun că nu au suficiente cunoștințe despre investiții.
Totuși, 46% consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe și că o sumă mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei poate fi suficientă.
„Rezultatele sugerează că provocarea nu este să convingi oamenii să investească, ci să reduci barierele care îi împiedică să facă acest lucru”, spune Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România.
Potrivit acestuia, investițiile pot începe gradual, cu sume adaptate posibilităților fiecăruia, după constituirea unei rezerve de siguranță și înțelegerea riscurilor și costurilor.
Românii vor siguranță, nu neapărat câștiguri mari
Când trebuie să aleagă între siguranță și randament, majoritatea românilor merg pe prima variantă.
61% preferă o investiție sigură, chiar cu un câștig mai redus, în locul uneia mai riscante, dar cu un potențial de randament mai mare.
Atitudinea este explicabilă și prin modul în care reacționează oamenii la pierderi. 46% dintre respondenți spun că ar fi tentați să vândă dacă investițiile lor ar pierde 10% din valoare într-o perioadă de câteva luni.
Pe de altă parte, 51% ar accepta să păstreze o parte din bani investiți mai mulți ani, chiar dacă valoarea acestora ar fluctua între timp.
Apare astfel una dintre principalele dificultăți ale investițiilor pentru un investitor începător: acceptarea faptului că o scădere temporară nu înseamnă neapărat că strategia pe termen lung a eșuat.
Aurul bate acțiunile în preferințele românilor
Când sunt întrebați ce investiție ar putea avea cele mai bune rezultate în următorii zece ani, românii aleg în primul rând aurul.
58% consideră că aurul va oferi cele mai bune randamente pe termen lung. Conturile de economii sunt menționate de 37%, iar acțiunile sau fondurile de acțiuni de doar 28%.
În schimb, când vine vorba despre risc, criptomonedele sunt percepute drept cea mai riscantă variantă. 59% dintre respondenți le indică drept instrumentul cu cel mai mare risc.
Preferințele arată o combinație între nevoia de protecție a economiilor și neîncrederea în instrumentele financiare cu fluctuații mai mari.
Aproape jumătate ar cere ajutorul unui specialist
Lipsa de informații este una dintre bariere, dar există și disponibilitate pentru a o depăși.
48% dintre românii chestionați ar apela la un specialist pentru a înțelege conceptele de investiții, iar 47% pentru a compara produsele disponibile.
„Mulți români înțeleg că simpla economisire poate să nu fie suficientă pentru a-și atinge obiectivele financiare pe termen lung, însă au nevoie de mai multă încredere și claritate înainte de a face primul pas”, spune Mihai Lazăr, Tribe Lead Investments, ING Bank România.
Aproape jumătate dintre respondenți spun, de asemenea, că produse mai simple și cu costuri mai mici i-ar putea determina să înceapă să investească.
Românii se tem și de pensia de stat
Aceeași prudență apare și în privința pensionării. 69% dintre români cred că sistemul public de pensii este sub presiune și că în viitor ar putea să nu mai ofere același nivel de venituri.
65% consideră important să se pregătească financiar pentru pensionare. Cu toate acestea, doar 37% cred că resursele lor totale vor fi suficiente, iar numai unul din trei consideră că pensia de stat le va acoperi nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Imaginea de ansamblu este una paradoxală: românii înțeleg că simpla păstrare a banilor nu îi protejează complet de inflație și se tem că veniturile de la pensie nu vor fi suficiente, dar majoritatea încă nu investesc.
Problema nu pare să fie lipsa totală de interes. Mai degrabă, între intenția de a investi și primul ordin de cumpărare pe bursă stau economiile insuficiente, teama de pierderi și lipsa de informații.
