Ambasada Federației Ruse în România susține că securitatea țării noastre nu este amenințată de Moscova, ci de faptul că autoritățile de la București urmează „directivele de politică externă” ale „aripii agresive” a NATO și Uniunii Europene. Mesajul apare după convocarea ambasadorului rus Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe, în urma incidentelor recente atribuite Rusiei, inclusiv atacul cu drone asupra punctului de trecere a frontierei de la Orlivka, aflat vizavi de Isaccea.
În declarația transmisă vineri, Ambasada Rusiei respinge acuzațiile formulate de partea română și califică drept „absurde, nefondate și nepotrivite” reproșurile adresate Moscovei. În schimb, reprezentanța diplomatică rusă susține că România ar trebui să fie preocupată nu de acțiunile Rusiei, ci de propria politică externă și de sprijinul acordat Ucrainei.
Potrivit ambasadei, ambasadorul Vladimir Lipaev a respins în cadrul întâlnirii cu reprezentanții MAE „acuzațiile absurde ale autorităților germane” privind implicarea Rusiei în incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle. Diplomații români ar fi încercat, de asemenea, să atribuie Rusiei responsabilitatea pentru atacurile asupra unor presupuse obiective civile din Ucraina, inclusiv asupra punctului de frontieră de la Orlivka, atacat la 1 septembrie.
Rusia justifică atacul asupra punctului de trecere
În ceea ce privește atacul asupra punctului de trecere Orlivka, Moscova susține că obiectivele respective reprezintă ținte legitime atunci când sunt utilizate de Ucraina în scopuri militare.
„Orice obiecte folosite de Ucraina pentru operațiuni militare și tranzit, inclusiv cele deghizate în civile, au fost și rămân o țintă legitimă pentru forțele armate ale Federației Ruse”, se arată în declarația ambasadei.
În aceste condiții, protestul transmis de Ministerul Afacerilor Externe de la București este calificat de partea rusă drept „exagerat și lipsit de orice temei”.
Atacul cu drone a avut loc în noaptea de luni spre marți, când punctul de trecere pentru transportul cu feribotul Orlivka, situat pe malul ucrainean al Dunării, a fost vizat de bombardamente. Ca urmare, traversarea cu bacul între Isaccea și Orlivka a fost suspendată temporar.
Moscova: Sprijinul pentru Ucraina înseamnă „complicitate”
Declarația Ambasadei Rusiei merge însă mai departe și transmite un avertisment direct autorităților române în privința sprijinului acordat Ucrainei.
Potrivit reprezentanței diplomatice, „orice acțiuni iresponsabile de ordin militar-tehnic, logistic, consultativ sau diplomatic” care urmăresc susținerea regimului de la Kiev reprezintă „complicitate la crimele comise de acest regim”.
Ambasadorul Vladimir Lipaev le-a cerut, de asemenea, autorităților române să accepte perspectiva Moscovei asupra conducerii de la Kiev, afirmând că Volodimir Zelenski și colaboratorii săi s-ar fi transformat în „teroriști internaționali” și că președintele ucrainean ar fi devenit „provocator și instigator al unui conflict armat de amploare pe continentul european”.
România, avertizată să nu mai urmeze NATO și UE
Mesajul central al declarației ruse este însă cel referitor la securitatea României. Moscova susține că țara noastră nu ar fi amenințată de Rusia, ci de propria politică externă.
„Amenințarea la adresa securității României nu vine din Rusia”, afirmă ambasada, ci din „respectarea nechibzuită a directivelor de politică externă a aripii agresive a NATO și Uniunii Europene”.
Potrivit Moscovei, această „aripă agresivă” ar urmări în continuare provocarea unei „înfrângeri strategice” a Rusiei.
Declarația vine în contextul în care Uniunea Europeană și mai multe state membre au convocat miercuri reprezentanți diplomatici ruși, după tentativa de atac cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle, atribuită de autoritățile germane Rusiei.
România s-a alăturat demersului. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că ambasadorul rus va fi convocat la MAE și a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride ale Rusiei și că descurajarea presupune atât pregătire, cât și disponibilitatea de a impune un cost real agresorului.
În replică, Moscova nu doar că respinge acuzațiile, dar inversează complet perspectiva asupra situației: atacurile rusești asupra unor obiective din Ucraina sunt prezentate drept acțiuni militare legitime, în timp ce sprijinul României pentru Ucraina este descris drept o amenințare la adresa securității.
Astfel, în viziunea ambasadei ruse, Bucureștiul nu are motive să se teamă de Moscova. Problema ar fi, de fapt, că România este prea apropiată de NATO, prea solidară cu Ucraina și prea puțin dispusă să accepte interpretarea Kremlinului asupra războiului.
