Românii au cheltuit mai puțini bani în primele trei luni ale anului, într-un moment în care inflația și incertitudinea economică continuă să apese asupra bugetelor de familie. Cheltuielile bănești medii ale unei gospodării au ajuns la 7.652 de lei pe lună în trimestrul I din 2026, cu 3% mai puțin decât în ultimele trei luni ale anului trecut.
În același timp, veniturile bănești au crescut ușor, cu 0,6%, până la 8.996 de lei lunar pe gospodărie. Diferența dintre venituri și cheltuieli nu înseamnă însă automat o îmbunătățire a situației financiare a familiilor, deoarece structura cheltuielilor și a veniturilor s-a modificat, iar o parte importantă din buget este absorbită de taxe, contribuții și cheltuielile esențiale.
Un român a avut, în medie, 3.722 de lei venituri bănești pe lună
Potrivit datelor INS, veniturile bănești medii au fost de 8.996 de lei pe gospodărie și 3.722 de lei pe persoană în trimestrul I 2026.
La acestea s-au adăugat venituri în natură de 448 de lei lunar pe gospodărie, respectiv 185 de lei pe persoană. Valoarea acestora a scăzut cu 23,7% față de trimestrul IV 2025.
Cea mai importantă sursă de venit rămân salariile și celelalte drepturi salariale. Acestea au însumat, în medie, 6.682 de lei lunar pe gospodărie și au reprezentat 70,8% din veniturile totale, față de 68,1% în trimestrul precedent.
Prestațiile sociale au avut, de asemenea, o contribuție importantă: 1.999 de lei lunar pe gospodărie, reprezentând 21,2% din veniturile totale.
Orașul și satul, două realități financiare diferite
Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân considerabile.
În orașe, venitul total mediu lunar a ajuns la 10.496 de lei pe gospodărie, față de un nivel de aproximativ 1,3 ori mai mic în mediul rural.
Calculat pe persoană, venitul urban a fost de 4.676 de lei lunar, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Și structura veniturilor diferă. În mediul urban, salariile și celelalte drepturi salariale au reprezentat 74,2% din veniturile totale. În mediul rural, ponderea veniturilor din prestații sociale a fost mai mare, ajungând la 22,4%.
Veniturile în natură au, de asemenea, o importanță mult mai mare la sat. Ele au reprezentat 7,6% din veniturile totale ale gospodăriilor rurale, de 2,5 ori mai mult decât în mediul urban.
Cheltuielile au scăzut cu 3%
Cheltuielile bănești medii au fost de 7.652 de lei lunar pe gospodărie, respectiv 3.166 de lei pe persoană. Față de trimestrul IV 2025, acestea au scăzut cu 3%.
Și valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii a coborât. În primul trimestru, aceasta a fost de 363 de lei lunar pe gospodărie, cu 23,2% mai puțin decât în trimestrul anterior.
Principala destinație a banilor rămâne consumul. Gospodăriile au alocat pentru consum 4.644 de lei lunar, adică 58% din total.
Dar o parte foarte mare din bani nu ajunge la consumul propriu-zis. Impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat 2.972 de lei lunar pe gospodărie, echivalentul a 37,1% din totalul cheltuielilor.
Mâncarea și locuința absorb cea mai mare parte din consum
Din cei 4.644 de lei alocați lunar consumului, cea mai mare sumă merge către alimente și băuturi nealcoolice.
Gospodăriile au cheltuit în medie 1.456 de lei pe lună pentru această categorie, ceea ce reprezintă 31,4% din totalul cheltuielilor de consum.
Locuința vine imediat după alimente. Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili s-au cheltuit 943 de lei lunar pe gospodărie, respectiv 20,3% din cheltuielile de consum.
Cele două categorii însumează astfel peste jumătate din bugetul destinat consumului.
Cheltuielile pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței au fost de 317 lei lunar, reprezentând 6,8% din consum.
Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte s-au cheltuit 311 lei, iar pentru transport 312 lei. Fiecare categorie a reprezentat 6,7% din cheltuielile de consum.
Educația rămâne aproape invizibilă în bugetul gospodăriilor
La polul opus se află cheltuielile pentru educație.
În primul trimestru din 2026, gospodăriile au cheltuit în medie doar 23 de lei pe lună pentru educație. Suma reprezintă 0,5% din totalul cheltuielilor de consum, aceeași pondere ca în trimestrul IV 2025.
Datele arată astfel o structură de consum puternic concentrată pe necesitățile de bază: alimente, locuință și utilități.
Orașul cheltuiește cu 30% mai mult decât satul
Și la capitolul cheltuieli, diferența dintre urban și rural este importantă.
O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 8.839 de lei pe lună, față de un nivel de aproximativ 1,3 ori mai mic în mediul rural.
Pe persoană, diferența este și mai clară: 3.938 de lei lunar în mediul urban, față de un nivel de 1,5 ori mai mic în mediul rural.
În orașe, taxele și contribuțiile au reprezentat 39,1% din totalul cheltuielilor, cu 5,2 puncte procentuale peste ponderea din mediul rural.
La sat, în schimb, consumul de produse obținute din resurse proprii are o importanță mult mai mare. Valoarea acestuia a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale, de 3,3 ori mai mult decât în mediul urban.
Bugetul familiei este dominat de cheltuielile obligatorii
Imaginea de ansamblu a primului trimestru arată cât de puțin spațiu rămâne în bugetul gospodăriilor pentru cheltuieli discreționare.
Dintr-o parte importantă a veniturilor se plătesc taxe și contribuții, iar din banii rămași cea mai mare parte este direcționată către alimente și locuință.
În același timp, cheltuielile bănești au scăzut față de trimestrul anterior, în timp ce veniturile bănești au crescut ușor. Datele nu permit însă concluzia că gospodăriile au devenit automat mai prospere. Ele indică mai degrabă o ajustare a bugetelor într-o perioadă în care cheltuielile esențiale ocupă o parte foarte mare din banii disponibili.
Pentru familiile din mediul rural, resursele proprii continuă să aibă un rol mai important, în timp ce gospodăriile urbane au venituri și cheltuieli semnificativ mai mari și depind într-o măsură mai mare de veniturile salariale.
