Tot mai mulţi investitori sunt atraşi de sectorul energetic eolian din România, spun analiştii

Cu toate acestea, nu toate proiectele au şanse de reuşită, în contextul în care îngrijorările legate de birocraţia complicată şi de capacităţile limitate ale reţelelor electrice se adaugă unor temeri mai generale legate de criza mondială a creditelor, ce forţează multe companii să reducă planurile de investiţii.

Compania cehă CEZ are deja în derulare un proiect de a construi în România cel mai mare parc eolian din Europa, un proiect de 600 MW, în două etape, a cărui valoare se ridică la 1,1 miliarde euro.

Proiecte ce însumează mii de megawaţi şi miliarde euro au fost întocmite de mari grupuri energetice precum firma portugheză EDP şi cea spaniolă Iberdrola Renovables pentru România, şi firmele Mitsubishi Corp, Alpiq şi AES Corp. pentru Bulgaria.

“Când România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, interesul faţă de ele a crescut, pentru că, brusc, noi ţări cu un nivel limitat al riscurilor şi-au făcut apariţia pe radarele investitorilor”, a declarat Malina Stroumina, analist în cadrul British Emerging Energy Consulting.

Aceasta a spus că pieţele din Europa au devenit foarte aglomerate şi toată lumea a căutat o nouă zonă care să nu fie deja saturată cu mii de proiecte.

Însă îngrijorările persistă în legătură cu cele două state ale Uniunii Europene, ce ar putea reduce interesul investitorilor, care s-au plâns în trecut de insuficienţa transparenţe şi de birocraţie.

În plus, atât pentru România cât şi pentru Bulgaria, rămâne problema conectării noilor centrale eoliene la reţelele naţionale, ce necesită o capacitate cu mult peste cea actuală.

“Nimeni nu a construit încă centrale eoliene în România, se vorbeşte mult despre construcţia unui proiect foarte mare, însă nu există multe exemple ce pot fi urmate”, a declarat Charlie Hodges, analist în cadrul New Energy Finance.

Companiile au solicitat aprobarea pentru proiecte eoliene cu o capacitate de 18.000 MW în România, ce are un program de subvenţii bazat pe certificate ecologice, iar operatorul reţelei naţionale, Transelectrica, a oferi aprobări tehnice pentru producerea a 3.000 MW.

“România este una dintre pieţele emergente cel mai puţin dezvoltate şi mai atractive pe hârtie din întreaga lume”, a spus Hodges.

Potenţialul şi sistemul generos de subvenţii fac posibil ca o liră sterlină cheltuită în România să ofere un beneficiu mai mare decât o liră sterlină cheltuită în Germania, a mai spus acesta.

În Bulgaria, capacitatea totală a proiectelor de energie regenerabilă propuse, ce includ energie eoliană, solară, hidrologică şi din biomasă, se ridică la 8.000 MW. Guvernul bulgar susţine proiectele ecologice plătind subvenţii calculate în funcţie de numărul de kilowaţi/oră.

Europa de Est, ce se bazează în principal pe cărbuni şi pe energie nucleară pentru producerea de energie, este cu mult în urma vecinilor occidentali în ceea ce priveşte întrunirea cerinţelor UE cu privire la energia regenerabilă.

Polonia are cea mai mare capacitate de energie eoliană din Eurpa de Est, de 472 MW.

Bulgaria a depăşit deja Cehia şi are o capacitate de 158 MW, în timp ce România a încheiat anul 2008 cu o capacitate de nuami 10 MW, însă ministerul economiei a estimat că nivelul va ajunge la cel puţin 150 MW până la sfârşitul acestui an.

Sursa: NewsIn