Trump promite 5.000 de dolari fiecărui american adult dacă republicanii câștigă alegerile de la mijlocul mandatului. Ce înseamnă asta pentru România

Donald Trump a urcat pe scena primei convenții de midterm organizate vreodată de Partidul Republican, în Dallas, Texas, și a făcut o promisiune fără precedent în istoria politică americană: dacă republicanii câștigă atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul în alegerile din 3 noiembrie, fiecare cetățean american adult va primi un cec de 5.000 de dolari de la guvernul federal. "Acesta este dividendul vostru pentru că ați crezut în America", a spus Trump mulțimii. Democrații sunt cotați favorit să câștige Camera Reprezentanților, potrivit agregatorilor de sondaje. Dar chiar și ca promisiune electorală, anunțul trimite unde prin piețele financiare globale, inclusiv la București.

Să facem mai întâi matematica. Există aproximativ 260 de milioane de cetățeni americani adulți. La 5.000 de dolari per persoană, factura totală ar depăși 1,3 trilioane de dolari, plătibili dintr-o singură tranșă. Deficitul federal american e deja de circa 1,8 trilioane de dolari pe an. O plată de această dimensiune ar fi cea mai mare injecție de lichiditate în economia americană de la pandemia din 2020, când stimulentele au totalizat aproximativ 5 trilioane de dolari în doi ani. Efectele acelei perioade le știm: inflație de 9% în SUA, scumpiri în lanț în toată lumea, dobânzi care au urcat de la zero la 5,25%.

Pentru România, canalul de transmisie cel mai direct e cursul de schimb. Dolarul s-a întărit istoric ori de câte ori piețele anticipează deficit american mai mare și dobânzi mai sus. Un dolar mai puternic înseamnă importuri mai scumpe pentru România, în special energie și materii prime cotate în dolari. România importă petrol, gaze lichefiate și componente industriale plătite în dolari. O apreciere de 5-10% a dolarului față de leu se simte direct în facturile companiilor și, cu o intarziere de câteva luni, în prețurile de raft.

Al doilea canal e geopolitic și are legătură directă cu securitatea. Un Congres controlat de republicani ar urma să fie mai receptiv la agenda Trump pe NATO: presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare ale membrilor europeni, inclusiv România, ar crește. România cheltuiește deja 2,5% din PIB pe apărare, peste ținta NATO de 2%. Dar dacă SUA reduc angajamentele directe în Europa de Est în schimbul unor contribuții mai mari din partea aliaților, Bucureștiul ar trebui să găsească bani suplimentari de undeva.

Al treilea canal privește diaspora. Există estimări care plasează între 200.000 și 400.000 de cetățeni americani de origine română în SUA, mulți cu dublă cetățenie sau cu cetățenie americană dobândită prin naturalizare. Un cec de 5.000 de dolari ajuns în conturile lor s-ar putea transforma parțial în remitențe spre România, un flux care oricum depășește 2 miliarde de euro anual din toate țările în care trăiesc români.

Există însă un scenariu cu totul diferit: promisiunea nu se materializează. Democrații câștigă Camera, Congresul rămâne împărțit și nimic din agenda Trump nu trece în forma anunțată. Acest scenariu e considerat mai probabil azi de piețele de predicție. Ar lăsa totuși o urmă: incertitudinea politică americană crește costul de finanțare al Trezoreriei SUA, dobânzile pe obligațiunile americane rămân sus, iar capitalul global evită piețele emergente din Europa de Est în favoarea activelor americane considerate sigure. România, ca emitent de obligațiuni externe în dolari și euro, ar plăti o dobândă mai mare la împrumuturile noi.

Alegerile de midterm au loc pe 3 noiembrie 2026. Până atunci, piețele vor trata această promisiune ca pe un risc de urmărit, nu ca pe un fapt împlinit. Dar în politica americană din ultimii ani, distanța dintre promisiunea de campanie și decizia executivă s-a scurtat considerabil.