Inflația din România ar urma să intre într-o perioadă de scădere puternică în trimestrul al treilea din 2026, după șocurile provocate de eliminarea plafonării prețului la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor. BNR estimează că efectele directe ale acestor măsuri se vor epuiza, iar rata inflației va începe să coboare semnificativ.
Scăderea nu înseamnă însă că prețurile vor reveni la nivelurile de dinaintea șocurilor inflaționiste. Înseamnă că ritmul anual de creștere a prețurilor va încetini.
În iunie, inflația anuală a coborât la 10,42%, de la 10,85% în mai.
Inflația intră pe o pantă descendentă
Potrivit noii prognoze a BNR, rata anuală a inflației va avea o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026.
Principalul motiv este dispariția treptată din calculul anual al efectelor generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
După o evoluție posibil fluctuantă în trimestrul IV, inflația ar urma să continue să scadă gradual. BNR estimează că rata anuală va reintra în interiorul intervalului asociat țintei de inflație spre sfârșitul anului 2027.
Banca centrală vede apoi posibilitatea unei coborâri suplimentare, inclusiv ca urmare a consolidării fiscal-bugetare și a presiunilor dezinflaționiste generate de slăbirea cererii interne.
Energia și TVA au distorsionat puternic inflația
Evoluția din ultimele luni trebuie privită în contextul șocurilor succesive care au afectat prețurile.
În trimestrul al doilea, inflația anuală a continuat să crească, de la 9,87% în martie, în principal pe fondul scumpirilor la energie, combustibili și produse cu prețuri administrate.
Eliminarea plafonării prețului la energia electrică a avut un efect important asupra indicelui prețurilor, în timp ce majorarea TVA și a accizelor a transmis presiuni suplimentare către prețurile finale.
BNR avertizează însă că efectele acestor măsuri nu vor dispărea instantaneu. Ele se vor diminua statistic pe măsură ce lunile cu scumpiri intră în baza de comparație.
Inflația de bază rămâne o problemă
Unul dintre cele mai importante semnale din raportul BNR este evoluția inflației de bază.
CORE2 ajustat, indicator care exclude componentele volatile și unele prețuri administrate și oferă o imagine mai bună asupra presiunilor inflaționiste persistente din economie, a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie.
Este o evoluție care arată că problema inflației nu se rezumă la energie și combustibili.
BNR indică drept factori presiunile indirecte generate de scumpirea combustibililor, deprecierea leului față de euro și creșterea prețurilor unor produse importate, într-un context în care așteptările inflaționiste rămân ridicate.
Cu alte cuvinte, chiar dacă șocul energetic începe să iasă din calcul, presiunile acumulate în economie nu au dispărut.
În iunie, combustibilii și alimentele au tras inflația în jos
Scăderea inflației din iunie a fost determinată aproape integral de ieftinirea unor componente volatile.
Prețurile legumelor, fructelor și ouălor au scăzut pe fondul creșterii ofertei locale, în timp ce combustibilii s-au ieftinit ca urmare a reducerii cotației petrolului.
Efectul acestor ieftiniri a fost însă parțial anulat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.
În același timp, seceta severă din acest an introduce un risc important pentru evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare.
BNR vede riscuri importante pentru energie și alimente
Prognoza rămâne înconjurată de numeroase incertitudini.
Una dintre cele mai importante este evoluția prețurilor energiei. România este expusă atât evoluției piețelor internaționale, cât și condițiilor interne de producție.
Seceta poate pune presiune suplimentară pe prețurile alimentelor, iar evoluția petrolului poate modifica rapid prețurile combustibililor și, indirect, costurile transportului și ale altor bunuri.
La acestea se adaugă conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală.
O nouă creștere a prețului petrolului sau apariția unor probleme pe lanțurile internaționale de aprovizionare ar putea încetini procesul de dezinflație.
România are însă o problemă suplimentară: consolidarea fiscală
BNR atrage atenția și asupra incertitudinii privind măsurile fiscale care vor fi adoptate în perioada următoare.
Consolidarea bugetară este necesară pentru reducerea deficitului, însă măsurile prin care statul își echilibrează finanțele pot avea efecte contradictorii asupra economiei.
Pe termen scurt, creșterile de taxe pot alimenta inflația. Pe termen mai lung, reducerea deficitului și temperarea cererii interne pot contribui la scăderea presiunilor asupra prețurilor.
De aceea, BNR anticipează că efectul dezinflaționist al corecției bugetare va deveni mai vizibil în perspectivă.
Economia riscă să plătească prețul dezinflației
Scăderea inflației este o veste bună pentru populație, dar modul în care aceasta va fi obținută este esențial.
BNR estimează că presiunile dezinflaționiste vor fi alimentate tot mai mult de deficitul de cerere agregată. Cu alte cuvinte, consumul și activitatea economică ar putea încetini suficient pentru ca firmele să aibă mai puțin spațiu pentru majorarea prețurilor.
Acesta este unul dintre marile paradoxuri ale perioadei următoare: inflația poate scădea nu doar pentru că problemele de ofertă se rezolvă, ci și pentru că economia încetinește.
Pentru populație, o inflație de 6% sau 7% este mai bună decât una de peste 10%, dar nu înseamnă că nivelul prețurilor revine înapoi. Prețurile deja majorate rămân în economie.
România rămâne mult peste zona de confort
Datele din iunie arată cât de ridicată este încă inflația în România.
Rata anuală IPC a fost de 10,42%, în timp ce inflația CORE2 ajustat a ajuns la 8,3%.
Pe metodologia armonizată european, rata anuală a inflației a fost de 9,2%.
Mai mult, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,8%, de la 8,5% în martie, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a ajuns la 8,6%, de la 7,6%.
Așadar, România poate intra într-o perioadă de dezinflație rapidă, dar pleacă de la un nivel foarte ridicat.
Marea miză: cât de repede poate coborî inflația fără să lovească economia
Noua prognoză a BNR conturează un scenariu în care inflația începe să coboare puternic în lunile următoare, după ce efectele majorărilor de taxe și ale șocului energetic ies treptat din calcul.
Dar următoarea etapă va fi mai dificilă.
Dacă energia și combustibilii nu mai împing prețurile în sus, principalii factori care vor determina inflația vor fi cererea internă, salariile, cursul leului, prețurile importurilor și politica fiscală.
BNR se află astfel în fața unei ecuații complicate: trebuie să combată o inflație încă foarte ridicată, în timp ce economia este supusă consolidării fiscale și unor șocuri externe.
Dacă prognoza se confirmă, 2026 va rămâne anul șocului inflaționist, iar 2027 ar trebui să fie anul dezinflației. Întrebarea esențială este însă cu ce preț pentru economie.
