Statistica oficială a dat publicităţii evoluţia inflaţiei din anul trecut, măsurând o creştere a preţurilor de 4,74 de procente calculată decembrie pe decembrie. Se consemnează astfel o depăşire cu 0,24 puncte procentuale a limitei superioare a intervalului de ţintire de 2,5-4,5% asumat de BNR împreună cu Guvernul României. Cât un fum de ţigară tras de cetăţenii români, membri ai Uniunii Europene şi accizaţi ca atare.

O analiză a evoluţiei anuale, lunare şi pe grupele de mărfuri luate în calcul la stabilirea inflaţiei dă măsura impactului major pe care scumpirea viciului l-a avut asupra creşterii generale a preţurilor. Astfel, un singur produs din întregul coş de bunuri şi servicii din indicele de calcul al inflaţiei, tutunul şi ţigările, plus obiceiurile de consum ale românilor, sunt ”responsabile” de o bună parte din inflaţia raportată astăzi.

În decembrie 2009, faţă de aceeaşi lună din 2008, rata inflaţiei la tutun şi ţigări a fost de 38,6%. Aceastea domină categoric toate celelalate scumpiri din grupa mărfurilor nealimentare, restul produselor luate în calcul, de la îmbrăcăminte până la combustibil pălind în faţa lor.

Spre comparaţie, articolele de îmbrăcăminte, încălţăminte, produsele de uz casnic, cele chimice sau produse cultural-sportive au creşteri sub 5 procente, iar scumpirea ţigărilor este triplă, de pildă, celei înregistrate în medie la combustibili.

Din totalul creşterii de preţuri aferente mărfurilor nealimentare de 7,72 % tutunul şi ţigările cumulează 4,02 puncte procentuale. În fine, calculele arată că, din inflaţia totală de 4,74%, impactul negativ al creşterii de preţ la ţigări a fost de nu mai puţin de 1,77 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, jumătate din ţinta de inflaţie de 3,5% asumată de BNR şi Guvern, şi aproape dublul intervalului de variaţie din jurul ei. În ipoteza în care preţurile la această categorie de produse ar fi rămas nemodificate anul trecut, inflaţia s-ar fi situat sub ţintă.

Evoluţia preţului la ţigări a fost galopantă în ultimele 4 luni din 2009. Astfel ele s-au scumpit cumulat din septembrie până în decembrie 2009 cu 16,95%, în timp ce indicele general al preţurilor de consum, cumulat în aceeaşi perioadă se situează la 1,83%.

La baza scumpirii ţigărilor se află efectul cumulat al creşterii accizelor şi al cursului de schimb care se utilizează în calculul accizelor. Dacă adăugăm la aceasta ponderea cheltuielilor cu tutunul în consumul românilor, plus câteva inabilităţi birocratice ale Ministerului de Finanţe în raport cu cerinţele Uniunii Europene în materie de aliniere a accizelor se înţelege mai uşor cum ne-am fumat ţinta de inflaţie în 2009.