Dovezile arată că Rusia pregătește ”cel mai mare război în Europa de la 1945”, a declarat premierul britanic Boris Johnson pentru BBC. În același timp, duminică va continua dialogul diplomatic cu o nouă convorbire telefonică între președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron.

Ministerul apărării din Ucraina a transmis că a înregistrat alte încălcări ale armistițiului în regiunile controlate de separatiștii proruși.

12.12 Ministrul bielorus al apărării acuză o intensificare a activităților militare de la granița cu Ucraina, adăugând că exercițiile militare comune cu trupele rusești vor continua. (Reuters). Trupele rusești vor rămâne pe termen nedeterminat pe teritoriul fostei republici sovietice.

De altfel, peste 30.000 de soldați ruși au fost mobilizați în Belarus pentru exerciții militare care urmau să se încheie duminică, însă aceștia vor rămâne pe poziții după ce liderul Aleksander Lukașenko a mers la Moscova unde a avut noi discuții cu Vladimir Putin și a participat sâmbătă la simularea unui atac nuclear în cadrul antrenamentelor militare supervizate chiar de președintele rus.

11.42 Corespondeții The Guardian au viziat locurile unde sunt cazați cei evacuați din regiunile separatiste din estul Ucarinei, fiind vorba despre acelaeși facilități folosite la invazia Georgiei în 2008 și anexarea Crimeei în 2014.

Majoritatea au fost cazați în urmă cu două zile și spun că au văzut o intensificare a luptelor în zonă. Condițiile de cazare sunt ”spartane”, dar acceptabile. Poliția i-a evacuat pe reporteri.

11.26 Evaluările serviciilor secrete americane și britanice în ce privește Ucraina nu sunt de încredere având în vedere ”gravele greșeli” pe care le-au făcut cu ocazia invaziei Irakului, a declarat duminică, potrivit Reuters, adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU.

”Nu avem încredere în serviciile secrete americane și britanice, ne-au dezamăgit în trecut, au dezamăgit întreaga lume de mai multe ori, dacă e să ne gândim doar la informațiile privind armele de distrugere în masă ale Irakului”, a declarat Dmitri Polianski pentru Sky.

Afirmațiile vin în contextul în care premierul Boris Johnson a reluat acuzațiile privind invadarea Ucrainei de către trupele rusești care ar viza chiar Kievul, invocând informațiile serviciilor secrete americane confirmate duminică și de cele britanice.

11.11 Presa rusă a confirmat moartea a doi soldați ucraineni în regiunile din estul țării, susținând că cei doi erau parte a unui ”grup de sabotori” care ar fi pus la cale ”atacuri teroriste” împotriva unor conducte de gaze și stații electrice din regiunea Donețk, amintește The Guardian. Agenția de presă RIA Novosti citează o declarație a ministerului securității de stat din autoproclamata republică.

10.50 Au fost auzite explozii în centrul orașului Donețk din regiunea controlată de separatișii proruși, transmite Reuters.

Mai multe explozii au putut fi auzite duminică în orașul controlat de rebeli, iar oamenii au fost avertizați să fie precauți. Încă nu sunt cunoscute cauzele exploziilor.

9.46 ”Putin nu se va opri la Ucraina”, a declarat șefa diplomației de la Londra Liz Truss, adăugând că acesta dorește refacerea URSS.

Truss, care a participat la Conferința de Securitate de la Munchen, a spus că aliații trebuie să se pregătească pentru cel mai sumbru scenariu, subliniind că Rusia nu a demonstrat că ia în serios dialogul diplomatic (Truss a fost pusă într-o lumină extrem de proastă la Moscova, după discuțiile cu omologul Serghei Lavrov -n.red).

”Este cel mai periculos moment pentu securitatea Europei din anii 40”, a declarat ministrul britanic de externe citat de The Guardian.

09.32 În noaptea de 19 spre 20 februarie, ocupanții au plimbat o cantitate mare de echipament militar pe străzile din Donețk. Puteau fi observate tancuri cu muniție și obuziere autopropulsate „Gvozdika”. Localnicii care nu au evacuat Donețkul au început să lipească autocolante pe mașini cu inscripția „Donețk. Rămân ca să trăiesc”.

09.18 Ucraina a suspendat duminică toate operațiunile la unul dintre cele 7 puncte de control din regiunea estică Donbas, din cauza intensificării bombardamentelor, a anunțat armata ucraineană citată de Reuters. Armata ucraineană a precizat, pe pagina oficială de Facebook, că a înregistrat 136 de violări ale armistițiului.

Dovezile sugerează că Rusia pregătește ”cel mai mare război în Europa de la 1945”, a declarat premierul britanic Boris Johnson într-un interviu pentru BBC.

El a adăugat că ”toate semnele indică faptul că, într-un anumit fel, planul a fost deja demarat”.

Boris Johnson a invocat datele serviciilor de informații care arată că Rusia ar intenționa să invadeze Ucraina, fiind vizată inclusiv capitala Kiev.

”Lumea trebuie să înțeleagă costul uriaș de vieți oamenești pe care l-ar avea o astfel de acțiune”, a mai avertizat Boris Johnson.

Boris Johnson a făcut trimitere la discuțiile cu președintele american Joe Biden care le-a transmis liderilor aliați că datele de intelligence arată că trupele rusești vor să încercuiască Kievul, ceea ce înseamnă că nu aveam de-a face cu o nouă invazie la granița de est a Ucrainei, ci cu o incursiune de proporții, armata rusească urmând să pătrundă atât dinspre est, pe la Donbas, cât și pe la granița cu Belarus.

Duminică va continua și dialogul diplomatic.Președintele francez Emmanuel Macron urmează să vorbească duminică cu Vladimir Putin din Rusia într-un „ultim efort diplomatic posibil” de a evita invazia Ucrainei, în vreme ce președintele american Joe Biden va convoca o întâlnire cu echipa sa de securitate națională tot duminică, scrie France 24.

Convorbirea are loc după ce Macron a discutat sâmbătă seara și cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la Munchen, Zelenski le-a cerut liderilor occidentali sprijin concret și un calendar pentru aderarea la NATO, dar și sancțiuni împotriva Rusiei.

Ministerul apărării de la Kiev a transmis sâmbătă nopatea că a înregistrat alte 122 de violări ale acordurilor de încetare a focului, doi soldați ucraineni fiind uciși sâmbătă.

În același timp, Germania a anunțat că trupele din forţa de reacţie rapidă a NATOvor fi într-o stare de alertă mai ridicată, care să le permită să se desfăşoare mai rapid pentru a proteja aliaţii est-europeni în cazul unei escaladări a tensiunilor cu Rusia, conform unui anunţat al ministerului apărării de la Berlin.

Decizia, luată în strânsă cooperare cu cel mai înalt comandant militar al NATO şi cu aliaţii, este o reacţie la comportamentul Rusiei menită să reducă timpul necesar pregătirii pentru desfăşurare în cazul activării Forţei de Răspuns a NATO (NRF), potrivit declaraţiei citate de Reuters.