Grecia nu va solicita al treilea pachet de asistență financiară și își poate acoperi necesitățile de finanțare fără a fi o povară suplimentară pentru creditorii săi, prin îmbunătățirea condițiile referitoare la datoria țării și posibila revenire pe piețele de obligațiuni anul viitor, a afirmat adjunctul premierului elen, Evangelos Venizelos, transmite Reuters.
‘Înțelegem foarte, foarte bine cât de dificil este pentru fiecare guvern să accepte ștergerea unei părți din datoria Greciei … Noi nu solicităm o ștergere a datoriei. Putem rezolva problema fără a-i împovăra suplimentar pe partenerii noștri instituționali’, a afirmat Venizelos, într-un interviu acordat Reuters, la New York.
Economia Greciei este în al șaselea an de recesiune, rata șomajului a ajuns la aproape 28%, iar șomajul în rândul tinerilor se apropie de 60%.
‘Vorbim aici de potențialul unei generații pierdute’, a declarat oficialul elen, adăugând că cel mai mare risc pentru Grecia îl reprezintă perspectiva unei explozii sociale, dacă cetățenii greci vor fi forțați să îndure noi măsuri de austeritate.
‘Nu este posibil să implementăm noi măsuri fiscale. Nu este posibil să impunem noi reduceri ale pensiilor și salariilor în sectorul de stat’, a avertizat Venizelos.
Acesta a dat asigurări că Grecia nu caută ștergerea unei părți din datorie, ci își poate acoperi necesitățile de finanțare prin revenirea pe piețele de obligațiuni anul viitor și prin renegocierea scadențelor și dobânzilor actualei datorii a țării.
Venizelos a apreciat că datoria publică a Greciei, de 330 miliarde de euro, este modestă comparativ cu cea a Germaniei, Italiei și Franței, dar asta exclude mărimea economiei elene în ansamblu, care este una din cele mai mici din UE.
Și premierul elen Antonis Samaras și-a exprimat speranța luna aceasta că țara va reveni pe piețele de obligațiuni în 2014, pentru a-și finanța deficitul.
Grecia nu a emis obligațiuni pe termen lung din 2010 și, în prezent, plasează titluri de trezorerie pe șase luni, pentru a rezista până la plata tranșelor din pachetul de asistență financiară.
Întrebat dacă Grecia va reuși să revină pe piețele de obligațiuni în 2014, premierul elen a răspuns: ‘Desigur’.
Excedentul bugetar a ajuns la 1,1 miliarde de euro în primele șapte luni din 2013, în timp ce datoria Greciei se ridică la 321 miliarde de euro și ar urma să ajungă la 176% din PIB până la sfârșitul acestui an.
Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deși Grecia a beneficiat în ultimele luni de creșterea optimismului privind viitorul țării, după ce temerile privind ieșirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puține semne de redresare, iar rata șomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.
Grecia, care în 2010 a devenit prima țară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reușește să revină pe creștere, chiar dacă a primit două pachete de asistență financiară totalizând 240 miliarde de euro (318 miliarde de dolari) și o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.
Șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat recent că zona euro probabil va adopta în luna noiembrie o decizie privind al treilea program de asistență financiară pentru Grecia, după ce inspectorii internaționali finalizează evaluarea situației țării.
Potrivit autorităților elene și oficialilor FMI, Grecia va avea nevoie de alte 10—11 miliarde de euro, începând din a doua jumătate a lui 2014 și până în 2015.
