Astăzi, 9 septembrie, ceva mai bine de 2,8 milioane de elevi și copii de grădiniță încep cursurile anului școlar 2019-2020 însă nu toți aceștia sunt fericiți. Unii merg în școli cu toalete în curte, alții găsesc unitatea de învățământ în plin șantier, cu praf și alte incoveniente. În județul Botoşani, unde 157 de şcoli au toaleta în curte. Teleormanul are 43 astfelde şcoli, dintre care trei din oraşul Videle, au toalete exterioare. În Dolj sunt 88 de clădiri fără autorizaţie sanitară pentru că au toaletele în curte, iar unele dintre ele nu au nici apă curentă. În Galaţi, 25 de unităţi din judeţ au toaleta în curte. Localitatea Smârdan se află la doar nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi. Elevii şcolii gimnaziale încep cursurile într-o clădire veche, cu sobe de teracotă şi cu toaleta modernizată, dar situată în exterior. Circa 100 de unităţi de învăţământ din mediul rural din judeţul Maramureş au toalete exterioare. În judeţul Gorj, 34 de clădiri au toalete în curte, conform Digi FM.
Însă, problema cea mare este numărul din ce în ce mai mic de elevi care ajung în septembrie la școală. Anul acesta, este pentru prima oară când se coboară sub 3 milioane de copii. Asta este încă o dovadă a crizei demografice prin care trece țara noastră. An de an, un oraș de mărimea Brașovului se mută în străinătate, lăsând țara cu mari probleme: criză de forță de muncă, criză a pensiilor, criză a învățământului.
Ies banii din țară
O a doua veste proastă din ziua de azi este că ies tot mai mulți bani din țară. Conform Institutului Național de Statistică, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a urcat în primel șapte luni ale acestui an la 9, 479 miliarde de euro, mai mare cu 1,89 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, pe fondul unor exporturi de 4 miliarde de euro şi al unor importuri de 5 miliarde de euro. În primele șapte luni din acest an, exporturile au crescut cu 2,1%, iar importurile cu 5,8%, comparativ cu ianuarie-iulie 2018. Asta înseamnă că producția internă nu poate să susțină cererea și drept urmare românii cumpără tot mai mult din străinătate. În felul acesta, iese valută foarte multă din țară pentru că noi răsplătim munca altora. Atunci când importurile depășesc exporturile, cererea de valută a unei țări în ceea ce privește comerțul internațional este mai mică. Reducerea cererii pentru o monedă face ca aceasta să fie mai puțin valoroasă pe piețele internaționale. În timp ce balanțele comerciale afectează în mare măsură fluctuațiile monedelor în majoritatea cazurilor, există câțiva factori la care naţiunile pot apela si gestiona corespunzător pentru a atenua efectele balanței comerciale negative.
Pleacă CEZ?
O a treia veste foarte proastă este o confirmare a ceea ce se știa în piață de ceva vreme și anume că unul dintre cei mai mari investitori din România, grupul ceh CEZ, a lansat o testare de piaţă cu privire la procesul de transfer al activelor din România, care include parcul eolian din Dobrogea şi compania de distribuţie din Oltenia. Interesul confirmat în scris de potenţialii investitori va fi urmat de o invitaţie de a depune o ofertă neangajantă. În România, CEZ vizează vânzarea a şapte companii şi păstrarea celor cu activităţi din domeniul serviciilor moderne de energie (ESCO) şi de trading. Aceşti paşi sunt în conformitate cu noua strategie aprobată anterior de compania-mamă.
CEZ a inclus şapte companii româneşti în testarea de piaţă (Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power şi CEZ România). Potenţialii investitorii îşi pot exprimă interesul atât pentru întregul grup de companii menţionate, cât şi în mod individual pentru oricare dintre companii.
Testarea interesului de piaţă este realizată în mod exclusiv pentru CEZ de banca de investiţii Societe Generale.
Grupul CEZ în România se numără printre principalii lideri de utilităţi integrate din România. Acesta include una dintre cele mai mari companii de distribuţie (1,4 milioane portofoliu de clienţi, 6.826 GWh de energie electrică livrată în 2018), cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa situat la Fântânele-Cogealac (capacitate instalată de 600 MW, producţie de 1.105 GWh în 2018), sistemul hidroelectric din Reşiţa format din patru lacuri de acumulare şi patru micro hidrocentrale (capacitate instalată 22 MW în total, producţie de 83 GWh în 2018) şi furnizarea de energie electrică şi gaze către clienţii finali (vânzări de 3.425 GWh în 2018), conform Agerpres.
CEZ nu ar fi singura mare multinațională care ar putea părăsi parțial sau complet România. Pe listă ar fi italienii de la Enel și nemții de la Telekom.
