Astfel că veniturile proprii, alături de veniturile instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii locale (42 mil. lei) şi de excedentul menţionat fac ca bugetul de cheltuieli pe anul acesta al sectorului 5 să fie de 826 de milioane de lei.

Cu doar 30 de kilometri pătraţi, sectorul cinci este cel mai mic dintre sectoarele Bucureştiului. Ani de zile a fost şi un mister financiar. Vreme de patru mandate (16 ani) fostul primar Marian Vanghelie, acum consilier local, a refuzat să publice datele financiare şi de buget cum sunt obligate să facă administraţiile locale şi, astfel, despre câţi bani avea sectorul cinci doar se putea ghici.

Datele Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale din cadrul Ministerului Administraţiei indicau un buget sărac cu venituri de 350-500 mil. lei anual în ultimii zece ani. Existenţa unor cartiere mai puţin dezvoltate precum Ferentari sau Rahova făcea uitat faptul că sectorul se poate lăuda cu unul dintre cele mai şic cartiere bucureştene precum Cotroceni şi, astfel, „sărăcia“ sectorului a intrat în folclor.

Noul primar Daniel Florea, ales în 2016, şi noul consiliu local au făcut puţină lumină în secretomania fostei administraţii de sector.

Datele despre buget, acum publice, arată că sectorul nu este chiar atât de sărac pe cât se credea, deşi nu este unul dintre cele mai bogate din Bucureşti, având venituri proprii la jumătate faţă de sectorul 1 care are însă şi o suprafaţă dublă.

De pildă, veniturile bugetului sectorului 5 din impozitul pe venit plătit de angajaţi, de 147 mil. lei, înseamnă doar 28% din venitul propriu al acestei administraţii, faţă de 45% cât adună sectorul 1 la bugetul propriu din această sursă, ceea ce reflectă o activitate economică ceva mai redusă – sau mai precis că marile companii nu-şi au sediul în acest sector. Abia după „reechilibrare“ sumele câştigate din impozitul pe venit plătit de salariaţi ajung în sectorul 5 la 204 mil. lei, adică 36% din veniturile proprii ale bugetului local, scrie ZF.ro.