Fenomenul stârneşte îngrijorare în rândul unora din oficialii din sectorul sănătăţii publice, directorilor de companii şi altor autorităţi. Acesta este de asemenea mult mai des menţionat în discursurile publice într-o societate care nu vorbeşte în mod normal deschis despre problemele de sănătate mintală.

Potrivit unui sondaj Gallup realizat la începutul acestui an, până la 4,1 milioane de salariaţi germani, dintr-o forţă de muncă estimată la aproximativ 40 de milioane, au resimţit un astfel de fenomen.

Techniker Krakenkasse, un fond din sectorul public al asigurărilor de sănătate, anunţa în primăvară că persoanele pe care le asigură lipsesc mai mult de 15 zile pe ani de la locul de muncă în medie, cel mai ridicat nivel de când fondul a început monitorizarea. “Boli legate de stilul de viaţă”, incluzând epuizarea, “sunt în creştere”, potrivit CEO-ului fondului, Jens Baas.

Unele companii au luat măsuri pentru a controla nivelul de stress al angajaţilor.

Producătorul auto Daimler permite ştergerea automată a email-urilor sosite în timpul vacanţelor, în timp ce altele permit prezenţa câinilor la locul de muncă pentru “destresare”. Iar subiectul a pătruns în sfera culturală cu lansarea “BurnOut, das Musical” în Berlin în acest sezon.

“Oamenii se iau mult mai în serios acum. Cred că pentru a avea valoare, trebuie să participi activ la tot. Oamenii au uitat cum să spună ‘acum este sfârşitul zilei”, afirmă Sabine Haydn, autoarea musical-ului.

Mulţi cred că nu munca excesivă reprezintă principala cauză a fenomenului, numit de germani drept “das Burnout”. În schimb, un studiu realizat de Techniker Krankenkasse şi o serie de interviuri realizate în rândul salariaţilor sugerează că epuizarea derivă din ierarhiile şI aşteptările nerealiste de la locul de muncă, cât şi din recunoaşterea şi laudele insuficiente venite din partea şefilor.

“Epuizarea are în mare parte de-a face cu un management deficient”, care nu-i ajută pe angajaţi să evite factorii care pot duce la un stress excesiv, spune Bastian Bretthauer, consilier la Furstenberg Institute, care oferă consultanţă companiilor cu privire la probleme de sănătate.

Cei intervievaţi au refuzat să-şi dea numele, temându-se că aceasta le-ar afecta carierele.

Nemţii lucrează mai puţine ore decât angajaţii din alte ţări membre ale OCDE, inclusiv 100 de ore mai puţin decât francezii. O săptămână de lucru de 35 de ore reprezintă standardul în sectorul german de producţie. Prin lege, nemţii beneficiază de patru săptămâni de concediu pe an, iar părinţii au până la 14 luni de concediu plătit pentru a avea grijă de nou-născuţi. Angajaţii pot de asemenea beneficia de concediu medical de până la 72 de săptămâni la 70% din salariu.

Unii specialişti văd cultura de muncă asidua a Germaniei, chiar dacă aceasta nu se mai traduce în ore de lucru, drept principalul vinovat din spatele epuizării.

“În Germania, trăieşti ca să munceşti. Ai o groază de bani şi putere, dar cu ce preţ?”, comentează Markus Beyer, şeful unei companii de marketing.

Unii spun că germanii au pur şi simplu o tendinţă naturală către stress. “Este tipic german să-şi faci o mulţime de griji şi să te gândeşti mereu la ce ar putea să nu meargă”, spune Haydn.

Haydn spune că a terminat de scris de mână cartea şi versurile în timpul concediului de maternitate. La firma de marketing la care lucre şi-a văzut colegii afectaţi de epuizare. Aceasta a strâns 50.000 de euro sub formă de donaţii pentru a finanţa proiectul.

Acesta este despre un personaj numit Ben, care lucrează la o firmă de publicitate şi care urmează să devină tată. El ajunge la epuizare din cauza presiunilor în creştere de la locul de muncă şi a celor venite din partea soţiei sale însărcinate. Ben decide să ducă o viaţă după bunul plac ca scriitor.