În semestrul II al anului 2018, Consiliul de Programare Economică, insitutuția care grupează mai mulți economiști care au lucrat în celebruL Comitet de Stat al Planificării și care este controlată din umbră de Darius Vâlcov, a realizat numeroase analize, studii şi cercetări ştiinţifice, care mai apoi s-au tradus în acte normative. Dintre acestea, se evidențiază următoarele: analiza efectelor majorării salariului minim, analiza măsurilor pentru creşterea ocupării şi reducerea deficitului forţei de muncă, analiza deficitului comercial al economiei româneşti, dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene,  Analiza comparativă a utilizării schemelor de ajutor de stat în U.E. Consiliul a propus o serie de programe guvernamentale de sprijin a populaţiei şi mediului de afaceri, dintre care: schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, programul guvernamental „gROwth– Contul individual de economii Junior Centenar”, programul guvernamental „INVESTEŞTE ÎN TINE”, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, programului „gROwth – investim în copii, investim în viitor”. De asemenea,  au fost elaborate şi avizate de CPE următoarele Studii de Fundamentare, realizate în cadrul grupurilor de lucru: autostrada Ploieşti-Braşov, Clinica Multifuncţională „Dr. Calistrat Grozovici” Corp A si Corp B, autostrada Târgu Neamţ – Iaşi, amenajarea râului Argeş pentru navigaţie.

Din acest CPE fac parte Emilian Dobrescu, fost membru al Comitetului de Stat al Planificării timp de șapte ani. În 1972-1978 a fost prim-vicepreședinte iar în 1981-1982 a fost chiar președinte. Dobrescu are o licență în economie la Moscova. Un alt membru al CPE, Leonard Cazan, a fost funcționar timp de 16 ani în Comitetul de Stat al Planificării.

Președintele CPE este Ion Ghizdeanu, directorul Comisiei Naționale de Prognoză. Înainte de 1990, Ghizdeanu a lucrat ca economist principal la Ministerul Aprovizionării. Comisia Națională de Prognoză pe care o conduce este o  instituție care a fost trecută de la începutul anului de la Ministerul Finanțelor la Secretariarul General al Guvernului, acolo unde șef de facto este Darius Vâlcov. În ultimul timp, această instituție a fost împuternicită cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri.

Un alt membru al CPE este Cristian Florin Ciurlău. Acesta este conferențiar universitar cu multe cărți scrise. Două dintre ele au fost editate în colaborare cu Darius Vâlcov, consilierul personal al premierului Viorica Dăncilă. Pe lista CPE se regăsește Cristian Socol, unul dintre autorii programului de guvernare al PSD, și Marin Dinu, profesor universitar la ASE și care are mai multe cărți scrise în colaborare cu Cristian Socol.

Analiza efectelor majorării salariului minim

În cadrul analizei, CPE a făcut următoarele propuneri: Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începand cu 1 noiembrie 2018;  ntroducerea, începând cu 1 noiembrie 2018, a unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR); Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018; Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului dintre salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi câştigul salarial mediu brut, determinat a fi cel putin 45% începând cu anul 2020.

Analiza măsurilor pentru creşterea ocupării şi reducerea deficitului
forţei de muncă

Printre măsurile propuse de Consiliul de Programare Economică cu privire la piaţa muncii enumerăm: Pensionarii care se încadrează cu contract de muncă după împlinirea vârstei standard de pensionare beneficiază de o majorare de trei ori a punctajului aferent perioadei lucrate suplimentar după vârsta standard de pensionare; facilităţi pentru angajarea studenţilor; voucher de 1000 euro pentru re-specializare în IT&C (a doua specializare) pe timp de 9 luni; acordarea unui voucher de studii de 500 lei lunar pentru cei care şi-au întrerupt studiile şi se întorc la şcoală; îmbunătăţirea implementării Programului Start-Up Nation, în vederea creşterii ocupării şi stabilizării forţei de muncă în zonele rurale etc.

Analiza deficitului comercial 

În urma analizei, CPE a făcut următoarele propuneri: Găsireaa de soluţii – inclusiv facilităţi fiscale – pentru atragerea a 2-3 noi investiţii străine directe de mare anvergură în sectoare economice generatoare de surplus comercial: construcţii de maşini, produse electrocasnice, electronice, maşini, utilaje şi echipamente, chimie; investiţiile în consum (dominante în ultima perioadă) nu generează efecte de antrenare scăzute asupra agenţilor economici interni şi deficite comerciale suplimentare; Sprijinirea înfiinţării de firme româneşti care să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, astfel încât să se înregistreze intrări de venituri primare în România.

Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene

Studiul „Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene” arată, în detaliu, situaţia fiscală din fiecare ţară membră a Uniunii Europene, cu scopul de a analiza şi evalua justificarea permanentelor avertizări adresate României şi Ungariei în ceea ce priveşte încadrarea în ţinta de deficit bugetar de maxim 3% din PIB. Acesta a fost realizat pe baza evaluării publicate de Comisia Europeană în luna mai 2018 cu privire la Programele de Convergenţă şi Programele de Stabilitate prezentate oficial de către ţările membre. În evaluările pentru fiecare ţară există capitole separate care indică modul în care se îndeplinesc regulile fiscale europene regula fiscală privind deficitul bugetar structural şi regula fiscală privind criteriul datoriei guvernamentale. Studiul a prezentat în detaliu câte ţări încalcă principiile referitoare la deficit
bugetar efectiv de maxim 3% din PIB, la datoria publică de maximum 60% din PIB sau criteriile mai noi referitoare la deficit structural de până în 0,5% din PIB potenţial în ţările cu datorie mare şi 1% din PIB potenţial în ţările cu datorie mică. Studiul a analizat de asemenea şi modul în care se respectă criteriul datoriei publice – regula fiscală prin care se solicită statelor membre cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB să conveargă către această ţintă şi a analizat şi câte ţări își îndeplinesc MTO (obiectivele bugetare pe termen mediu).

Toată activitatea CPE în partea a doua a nului trecut poate fi urmărită în acest DOCUMENT.