500.000 de tone de ambalaj de plastic vor fi utilizate în România anul viitor și doar maximum jumătate din aceasta cantitate va fi colectată și reciclată, arată datele oficiale. Cele 250.000 de tone nereciclate vor ajunge la groapa de gunoi și vor fi taxate de UE cu 800 de euro/tona, însemnând o presiune uriașă pe bugetul de stat. Regula exista și până acum, însă abia din 2023 UE va verifica raportările fiecărui stat membru pentru a se asigura de corectitudinea lor, din nou presiune pe aparatul administrativ local, cel ce adună și raportează datele cu privire la reciclare.

În România sunt utilizate, în total, peste 2.000.000 de tone de ambalaje diverse (plastic, hârtie, sticlă, lemn sau aluminiu) iar statul stabilește anual obiectivele de reciclare pentru firmele care pun în circulație aceste ambalaje. În cazul în care obiectivele nu sunt realizate, același stat aplică o amendă de 400 de euro pentru fiecare tonă de ambalaj ce nu a fost reciclat. Sistemul prin care statul gestionează această activitate are în centrul său un grup de intermediari, Organizațiile care Implementează Obligațiile privind răspunderea extinsă a Producătorilor (OIREP), care, potrivit reglementărilor legale, au rolul de a realiza obiectivele de reciclare ale producătorilor și importatorilor de bunuri ambalate ce le-au transferat această obligație prin contract. În realitate, pe piața din România exsită până în 20 de firme ce au activitate de OIREP, cu o cifră de afaceri cumulată de 200 milioane de euro, cele mai mari 5 dintre acestea reprezentând jumătate din totalul acesteia. Sumele încasate de la producători sunt folosite pentru a acoperi o parte din costurile companiilor care se ocupă cu reciclarea deșeurilor de ambalaje în încercarea de a atinge obiectivele impuse de stat. Revine în obligația statul să verifice dacă fiecare OIREP chiar a reciclat cantitățile de ambalaj pe care le-a contractat cu producătorii. În cazul în care inspectorii Agenției Fondului de Mediu constată faptul că există o diferență între cantitatea asumată și cea reciclată, statul amendează OIREP-ul corespunzător diferenței descoperite. Și aici apar problemele.

Controale cu scandal

Primul control major asupra pieței de reciclare a ambalajelor din România a avut loc în 2015. Atunci s-au descoperit multe tone de ambalaje reciclate doar pe hârtie, întreaga poveste încheindu-se cu amenzi de aproape 20 de milioan de euro, aplicate atât producătorilor, cât și OIREP-urilor. Vrând-nrevrând, producătorii și-au plătit penalizările, însă mare parte din OIREP-urile amendate au dispărut din peisaj, fără ca statul să poată încasa vreun ban din amenzi. Scandalul declanșat la vremea respectivă a dus la modificarea legii în favoarea producătorilor, în sensul că toată responsabilitatea plății penalizărilor a trecut la OIREP-uri. Următorul val de controale a fost în 2018, când iarăși s-au aplicat amenzi de circa 30 milioane de euro, majoritatea firmelor penalizate fiind OIREP-uri nou înființate, după scandalurile din 2015. Acestea au contestat amenzile în instanță, unele au pierdut și au plătit penalitățile impuse, restul se judecă și astăzi prin instanțe, deși foarte puține au avut succes în instanță. În 2019, legea a fost din nou modificată. De data aceasta, responsabilitatea și amenzile au fost luate de la OIREP-uri și au fost trecute la companiile care se ocupă cu colectarea deșeurilor de ambalaje. Modificarea a deschis o adevărată Cutie a Pandorei. Deși numărul de dosare penale și valoarea prejudiciilor a crescut constant, încasarea amenzilor și penalităților a scăzut drastic. Dacă vă amintiți, aproape în fiecare lună, procurorii anunțau destructurarea de grupuri infracționale specializate în falsificarea de documente legate de reciclarea de ambalaje operând prin firme fantomă, de la care statul nu avea cum să încaseze amenzile. Potrivit datelor AFM, în perioada 2021-2022 au fost raportate fraudulos aproximativ 500.000 de tone de deșeuri de ambalaj, în special sticlă, PET-uri și alte plastice. Controalele au rezultat amenzi posibile către firmele de colectare și reciclare de 100 de milioane de euro, cele mai multe către firme fantomă de la care este foarte puțin probabil să se încaseze vreodată ceva. Pe acest fond, practic un dezastru administrativ, la care s-a adăugat și apariția taxei de plastic de la UE, s-a ajuns la o nouă modificare a legislației cu privire la obiectivele privind reciclarea deșeurilor de ambalaje.

2023 ar putea fi anul marilor amenzi

Începând cu 2023, penalitățile pentru nerealizarea cantităților de ambalaje reciclate vor fi plătite de OIREP-uri și de către producători. Pentru OIREP-uri există un plafon maxim al amenzii, stabilit la 2 milioane de lei (cca. 400.000 euro), pentru restul penalităților fiind buni de plată producătorii. Potrivit surselor din piață, taxa europeană pe plastic, respectiv 800 de euro pentru fiecare tonă nereciclată, va complica foarte mult lucrurile. Statul va fi nevoit să controleze la sânge activitățile din domeniul reciclării pentru a nu avea probleme cu verificările pe care le va face UE. Controalele pentru identificarea și eliminarea reciclării fictive vor rezulta în amenzi impuse OIREP-urilor și producătorilor, fonduri din care se va acoperi o parte din taxa pe plastic, adică 400 euro din cei 800 impuși de UE. Foarte posibil, strategia statului va fi de a verifica ”cu mănuși” companiile care activează pe segmentul reciclării plasticului pentru că orice tonă fictivă descoperită generează un deficit de minim 400 de euro pentru bugetul statului, în condițiile în care chiar se încasează penalitatea. În mod natural, verificările agențiilor de mediu se vor concentra pe segmentul de reciclare a sticlei. De altfel, Ministrul mediului a vorbit de mai multe ori în ultima perioadă despre problema reciclării fictive a zeci de mii de tone de sticlă: ”Zeci de mii de tone de sticlă reciclate pe hârtie… s-a tocat, s-a mărunțit și s-a împrăștiat pe câmp… au fost tocate, s-au făcut mormane de sticlă și stau acolo în baza unei licențe de fabricare de cărămizi de sticlă sau de pavaje amestecate, sticlă cu mortar…”, a spus Tanczos Barna. Potrivit legii, în 2023 România trebuie să recicleze 300.000 de tone de sticlă dintr-un total de 500.000 de tone de ambalaj de sticlă ce urmează a fi puse pe piață. Cifrele din teren arată însă că la nivelul de astăzi, doar 100.000 de tone de sticlă sunt reciclate în instalații de topire în care se obțin ambalaje de sticlă noi. Rezultă că, în condițiie în care controalele se vor extinde și înăspri, va duce la aplizarea unor penalități pentru aproximativ 75% din cantitățile corespunzătoare de reciclare. Amenzile ce vor fi plătite de producători și OIREP-uri ar putea atinge 100 milioane de euro, dintre acestea, conform modificărilor legislative, 10 milioane de euro vor fi în seama OIREP-urilor și restul se vor duce la producători. În fapt, amenzilor vor fi plătite de populație, de consumatori, pentru că, într-un fel sau altul, producătorii vor transfera amenzile în prețul plătit la raft. Foarte posibil, vor fi înăsprite controalele și în zona reciclării hârtiei și lemnului, segmente pe care sunt declarate ca fiind reciclate 1.000.000 de tone de ambalaje anual. În mod normal, aceste domenii sunt considerate mult mai puțin susceptibile de a fi fraudate față de reciclarea sticlei, însă, dacă avem în vederea cantitățile uriașe, chiar și o fraudă de câteva procente se poate traduce în amenzi de zeci de milioane de euro. De data aceasta, amenzile vor fi exclusiv în sarcina producătorilor, OIREP-urile plătind deja maximul amenzilor prevăzute la reciclarea sticlei.

În concluzie, statul are șanse bune de a recupera prin amenzi, măcar în parte, taxele pe plastic ce vor fi plătite către UE, asta doar în condițiile în care verificările AFM vor fi riguroase și îndesite. Pe de altă parte, amenzile ce urmează a fi aplicate producătorilor, cei care lucrează cu OIREP-uri neserioase, ce nu-și îndeplinesc țintele asumate prin contract, vor fi plătite în final din buzunarul tuturor consumatorilor, adică a cetățenilor României.