Omul de afaceri Jean Valvis spune că nu a pierdut bani în criză. Nu că ar fi fost ocolit de probleme…

“Nu am pierdut bani, am lungit planurile de recuperare a sumelor, am continuat investiţiile, gândindu-mă că această criză este provizorie. M-am bazat pe liniile principale, cereale, energie verde, m-am focusat pe obiective de viitor, pe primele necesităţi. Continui să investesc, iar cel mai important proiect este cel cu energiile regenerabile, proiect pentru care aştept confirmarea legii 220”, declarat Valvis pentru MONEY.ro. El a declarat, anterior, că toate proiectele lui în energie regenerabilă vor fi anulate, dacă legea de sprijinire a investiţiilor în domeniu va fi modificată.

Camelia Șucu, una dintre cele mai cunoscute femei din mediul de afaceri autohton, proprietara Class Living, business din industria mobilei de lux, a pierdut 1 milion de euro în perioada 2008 -2010. Totuşi, este mulţumită că a reuşit să treacă peste criză cu o echipă completă şi cu un business în dezvoltare.

“Nu am pierdut niciun om, am continuat achiziţiile. Am avut, în perioada 2008 -2010 pierderi totale de un milion de euro, într-un sector care a avut de suferit, fiind afectat şi de creşterea TVA la 24%”, ne-a relatat Şucu.

Omul de afaceri timişorean Emil Cristescu, care, împreună cu fratele său, Marius Cristescu, controlează grupul de firme Bega şi deţine o avere de 500-550 de milioane de euro, ce-i poziţionează pe locul al şaselea în Topul Forbes al celor mai bogaţi români, consideră că din cauza crizei a pierdut trei ani de activitate. Nu poate estima o cifră a pierderilor.

“Am pierdut trei ani de activitate în care lucrurile au fost blocate, lucrurile nu s-au dezvoltat, sau au regresat, multe proiecte au fost abandonate sau amânate. Nu pot să estimez o cifră a pierderilor”, a spus Cristescu pentru MONEY.ro.

Ioan Micula, care, alături de fratele său, Viorel, deţine grupul de firme European Drinks&Foods regretă timpul şi oportunităţile pierdute. Nu vrea să vorbescă despre bani până nu se soluţionează diferendul cu statul român.

“Am pierdut oportunităţi. Am un proces cu statul român. Până nu se finalizează, nu spun nicio cifră”, ne-a declarat Micula. Fratii Ioan si Viorel Micula au deschis un proces împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, în 2005, din cauza deciziei autorităților române privind eliminarea unor facilități fiscale acordate grupului European Drinks pentru investițiile în zonele defavorizate.

Micula ocupă locul 13 în Topul Forbes al celor mai bogaţi români cu o avere de 350 de milioane de euro şi afaceri în producţie, comerţ, imobiliare şi media.

Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, a declarat, pentru MONEY.ro, că a rămas fără 100 de milioane de euro în urma crizei, însă a spus că, în afară de bani, a pierdut foarte mult timp. „În afară de bani, am pierdut timp. Am pierdut 100 de milioane de dolari în 2008, din stocurile de marfă pe care le aveam. Când am vândut, am pierdut”, ne-a spus omul de afaceri.

Niculae are o avere între 900 milioane şi un miliard euro, este al treilea cel mai bogat român, în Top 500 miliardari realizat Forbes România.

Gigi Becali, patronul echipei Steaua București, om de afaceri și politician, a ieșit din criză, deși, în vremuri de scădere economică nu a pierdut nimic. Dimpotrivă. A câștigat!

„Eu am ieșit din criză. Nu am pierdut niciun ban. Am cîștigat. Câți? Câți vrei tu!”, ne-a spus Becali.

Omul de afaceri timişorean Ovidiu Tender trage linie și enumeră pierderile: devalorizarea activelor imobiliare și scăderea valorii capitalizării bursiere cu 450 de milioane de euro.

„Pierderile sunt, de fapt, scăderi ale valorii activelor. Mă refer la active imobiliare și la piața de capital. În ceea ce privește scăderea valorii capitalizării bursiere la societățile la care sunt acționar majoritar, diferența în minus se cifrează pe la 450 milioane de euro”, a declarat Tender, pentru MONEY.ro.

George Copos,  proprietar al unui lanţ de distribuţie de produse electronice, al unui grup de cofetării, al câtorva mari hoteluri în Bucureşti, Poiana-Braşov şi Eforie-Nord, precum şi al clubului de fotbal FC Rapid Bucureşti, privește problema cu optimism. El spune că, deși cifra de afaceri în anii de criză a fost inferioară celei din 2008, el a câștigat.

„Trebuie luat în considerare că noi ne-am adaptat noilor condiţii. Am redus drastic costurile de producţie, am externalizat serviciile care se pretau la aşa ceva, am optimizat procesele de producţie, am crescut productivitatea, inclusiv prin introducerea de noi tehnologii, am realizat investiţii cu costuri aproape la jumătate faţă de perioada anterioară crizei.

Spre exemplu, am renovat hotelurile Ana Hotels printr-o investiţie de circa 25 de milioane de euro. Dacă realizam această investiţie în 2008, ne-ar fi costat, probabil, 50 de milioane de euro. Considerăm că diferenţa sunt bani câştigaţi, aşa că, per ansamblu, pierderile sunt minime.

Mai mult decât atât, investiţiile şi optimizările realizate ne poziţionează pe piaţă într-o situaţie mult îmbunătăţită: ne-am consolidat locul I pe care îl deţinem în România în industria hotelieră ‘premium’, atât în Bucureşti, prin hotelurile Athenee Palace Hilton şi Crowne Plaza, cât şi la munte, prin noua investiţie Sport Hotel & Spa din Poaian Braşov şi pe Litoral, prin Hotelul Europa. Ca să dau încă un exemplu, în urma investiţiilor realizate, Ana Hotels Poiana Braşov se găseşte în prezent la o pondere de 280,7 % faţă de performanţa sa din perioada similară a anului 2010. Ţinând seama de acestea, consider că valoarea de piaţă a societăţilor noastre nu s-a diminuat ca urmare a crizei”, a declarat Copos pentru MONEY.ro.