Potrivit New York Times, preşedintele nu ar urma să anunţe o revoluţie în modul în care Agenţia Naţională a Securităţii (NSA) colectează şi stochează miliarde de informaţii referitoare la comunicaţii telefonice şi electronice în SUA şi în străinătate.
Un grup de cinci experţi mandataţi de Barack Obama a formulat în decembrie 46 de recomandări cu privire la programul altădată ultrasecret de colectare a metadatelor despre integralitatea apelurilor telefonice făcute în SUA, prima dezvăluire explozivă a lui Edward Snowden în iunie 2013. Aceste metadate includ numerele apelurilor, orele şi duratele apelurilor, dar nu şi înregistrările convorbirilor. Exploatarea lor nu încalcă deci, conform administraţiei, al patrulea Amendament al Constituţiei, care protejează americanii împotriva percheziţiilor şi confiscărilor neordonate de justiţie. Această interpretare este contestată, inclusiv în tribunale, de numeroşi parlamentari şi de asociaţii de apărare a libertăţilor.
‘Facem ultimele retuşări revizuirii programelor noastre de supraveghere electronică’, a declarat miercuri pentru AFP Jay Carney, purtător de cuvânt al Casei Albe, fără a comenta articolul din New York Times. Cotidianul a dezvăluit, de asemenea, că NSA este capabil să penetreze computere care nu sunt conectate la internet datorită unui sistem de unde radio.
Barack Obama nu ar intenţiona să urmeze avizul experţilor, care propun ca stocarea metadatelor să se facă la operatorii telefonici şi nu în serverele NSA pentru a evita orice abuz. Dar discursul său va fi marcat, potrivit jurnalului, de ‘un spirit reformist’, ‘lăsând uşa deschisă altor schimbări mai târziu’.
El ar urma, de exemplu, ‘să propună crearea unui reprezentant public care să se aplece protecţiei vieţii private în faţa cursului secretelor care ghidează sistemul de informaţii’. Spiritul reformei ar putea fi mult mai timorat pentru programele ţintă asupra străinilor. Grupul de experţi a evitat să ceară suprimarea programului care i-a scandalizat pe europeni, Prism, autorizat prin art. 702 dintr-o lege votată în 2008 în Congres.
Acest instrument este susţinut de comunitatea de informaţii ca fiind unul dintre cele mai eficiente ale NSA. El permite accederea la corespondenţă, fotografii şi comunicaţii schimbate prin site-urile internet cele mai utilizate în lume, în special Gmail şi Hotmail sau serviciul videochat Skype de către străinii care locuiesc în afara SUA.
Google, Microsoft, Apple şi alte companii din Internet refuză să permită NSA un acces special la servere, dar imaginea lor a fost deja afectată. Mark Rumold de la Electronic Frontier Foundation, care apără libertăţile pe internet, nu crede că ‘în ceea ce priveşte reforma legislaţiei, preşedintele Obama va propune mare lucru’.
Potrivit New York Times, Barack Obama ar putea ‘apela la punerea în aplicare a garanţiilor pentru a proteja viaţa privată a străinilor’. Uniunea Europeană a cerut pentru cetăţenii UE nerezidenţi în SUA dreptul de a angaja acţiuni în justiţie pentru a obţine reparaţii în caz de utilizare abuzivă a datelor lor personale.
Ascultarea conducătorilor străini – şi în special a cancelarului german Angela Merkel – a şocat comunitatea internaţională. Din acest motiv, Barack Obama ar intenţiona să limiteze interceptarea mesajelor şi apelurilor conducătorilor aliaţi. Congresul va fi invitat în final să voteze propriile măsuri.
