x


  • EUR
    4.7612
    USD
    4.2560
string(7) "general"

Explicația BNR pentru creșterea inflației

În şedinţa din 15 mai 2019, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an. Cu această ocazie, a prezentat scenariul evoluției ratei inflației.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 15.05.2019, 15:53

Rata anuală a inflației IPC a crescut până la 4,03 la sută în luna martie 2019 și 4,11 la sută în luna aprilie, de la 3,83 la sută în februarie, situându-se deasupra intervalului de variație al țintei și peste nivelul prognozat. Evoluția a fost determinată de creșterea prețurilor pe segmentul legumelor și fructelor, precum și a prețurilor la combustibili și produse din tutun, o contribuție semnificativă revenind însă și componentei de bază a inflației, se arată într-o informare a BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a menținut în luna martie la 2,7 la sută, iar în aprilie a urcat la 3 la sută. Avansul reflectă presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, dar și impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicații.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă ușor, de la 4,5 la sută în luna februarie, până la 4,4 la sută în luna martie și 4,3 la sută în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menținut la nivelul de 4,1 la sută începând cu decembrie 2018.

 

Scenariul

 

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-țintei, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condițiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale și bugetare implementate în acest an, inclusiv cel al taxei pe activele bancare și al noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini şi riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi ale băncilor centrale din regiune.

 

Creșterea economică

 

Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 confirmă dinamica anuală a PIB real, de 4,1 la sută, față de 4,2 la sută în trimestrul anterior. Astăzi, INS a anunțat că PIB-ul a crescut cu 5% în primul trimestru față de perioada similară din 2018. Pe partea cererii, consumul final continuă să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (3,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (3,2 puncte procentuale), iar formarea brută de capital fix își reconfirmă aportul negativ. În schimb, exportul net și-a diminuat contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul unei revizuiri în creștere a dinamicii exporturilor și importurilor de bunuri și servicii.

 

Deficit tot mai mare

 

Cele mai recente date statistice relevă adâncirea deficitului de cont curent în trimestrul I 2019 comparativ cu perioada similară a anului anterior, chiar dacă într-un ritm mai puțin alert decât cel din trimestrul IV 2018.

 

Tendințe mixte

 

În domeniul producției și investițiilor se consemnează tendințe mixte. Pe de o parte, dinamica anuală a producției industriale și-a prelungit scăderea în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu scăderea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare. Pe de altă parte, în termeni anuali, volumul lucrărilor de construcții s-a majorat substanțial. În acelaşi timp, a continuat dinamizarea activității în comerțul cu amănuntul și servicii, pe fondul accelerării semnificative a creșterii salariului mediu net real.

 

Creștere mai mică a creditului

 

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat creșterea anuală. Evoluția a reflectat o încetinire a creșterii componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat marginal, la 65,8 la sută.

 

Deciziile CA

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.