Finanțele României: Printre primii în UE la cheltuieli, ultimii la venituri

România ere unul dintre cele mai mari deficite din UE pentru că are venituri raportate la PIB foarte mici și cheltuieli enorme, printre cele mai mari din spațiul comunitar. 

Luxemburgul, Germania, Malta, Bulgaria, Olanda, Cehia, Grecia, Danemarca, Slovenia, Suedia, Lituania, Croația, Austria și Irlanda au înregistrat un excedent bugetar. România și Cipru au deficite egale sau mai mari de 3%. La sfârșitul lui 2018 cele mai mici rate ale datoriei publice au fost înregistrate de Estonia, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Danemarca și Lituania. 14 state membre au ponderi ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB , cele mai mari fiind înregistrate de Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia, Franța și Spania, se arată în documentul intitulat Raport privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023, elaborat de Ministerul de Finanțe.

 

 

 

Cele mai mari deficite din UE: România (3% din PIB) și Cipru (4,4% din PIB) în anul 2018.

 

 

Din graficele de mai sus se observă ca deficitul bugetar al Romaniei, calculat potrivit metdodologiei ESA, a fost mai mic în anul 2014 și 2015 decât cel al UE și Zonei Euro, în timp ce începând cu anul 2016 acesta devansează deficitul bugetar al celor două structuri, fără însă să depășească 3% din PIB, urmare a măsurilor fiscale ce au vizat reducerea unor taxe și impozite. A avut loc o ajustare bugetară majoră între 2012-2015, deficitul bugetului consolidat (metodologie ESA) ajungând la sub 0,6% din PIB în 2015, corecție care s-a văzut și în deficitul de cont current.

Dacă în anul 2015 România avea un deficit bugetar mai mic decât al altor țări din regiune, începând cu anul 2016 deteriorarea soldului bugetar devine cea mai accentuată din regiune, unele țări precum Cehia și Bulgaria înregistrând chiar un excedent bugetar.

 

 

În ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB în anul 2018, România se situează pe penultimul loc din UE cu 32,3 % din PIB, față de media UE de 45,1 % din PIB.

România a practicat începând cu anul 2006 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele de expansiune (2006-2008) și frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potențial (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie.

 

 

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor bugetare în PIB în anul 2018, România se situează pe locul 3 privind ponderile mici ale acestora în PIB.

 

Din analiza graficelor de mai sus, datoria României se află sub pragul de 60% din PIB și respectă regula europeană, fiind evidențiată o tendință de scădere a ponderii în PIB pe orizontul 2015-2018.

Datoria publică este la un nivel sustenabil de 35% din PIB în 2018, sub pragul de 60% din PIB.

 

 

La sfârșitul trimestrului II al anului 2019 cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale ca procent în PIB au fost înregistrate de Estonia, Luxemburg, Bulgaria, Republica Cehă, România și Danemarca. 15 dintre cele 28 state membre ale UE au avut datoria publică mai mare de 60% din PIB, cele mai mari ponderi ale datoriei înregistrându-se în Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia.

În acest context, o calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esențială pentru protejarea echilibrelor care să țină cont de interesele pe termen mediu și lung ale economiei românești și să evite măsuri nefundamentate, nesustenabile. Prudența și cumpătarea în formularea politicilor fiscal bugetare este necesară pentru acumularea de spațiu fiscal, care să fie direcționat către cheltuieli cu impact asupra creșterii economice. De remarcat că țări cu vulnerabilități accentuate de politici fiscale prociclice, deficite externe și creșterea îndatorării au suferit corecții dureroase după anul 2009.

Problema armonizării politicilor economice este cu atât mai acută deoarece se are în vedere un obiectiv foarte ambițios – așa cum a fost propus de raportul elaborat sub egida Comisiei Naționale, precum și de Planul de Acțiune asociat – acela al adoptării monedei euro (și, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2).

 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed