Discursul consistent pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, l-a ținut la Academia Română despre avantajele adoptării monedei euro și pașii care s-au făcut până în prezent în această direcție conține o frază care cuprinde un punct nevralgic în toată această pregătire a autorităților române: guvern, BNR, specialiști etc. ”În cazul României, nu trebuie să ignorăm nici problematica disparităților regionale. În timp ce convergența reală a ţării noastre a avansat substanțial ca medie naţională, aşa cum am arătat, decalajele dintre zonele sale de dezvoltare au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp. S-a întâmplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergență reală, care au condus la apariția unor poli de competitivitate regională odată cu cronicizarea unor zone de sărăcie”, a spus Isărescu. Mai exact, șeful Băncii Centrale susține că pentru adoptarea euro este nevoie ca respectivele decalaje să nu există sau să fie cât mai reduse, însă situația este tocmai pe dos.
Uniunea Europeană nu acceptă o îndeplinire accidentală, forţată sau temporară a criteriilor de convergenţă nominală ci se impune o durabilitate a lor. În plus, înainte de intrarea în zona euro, România trebuie să reducă decalajele dintre veniturile locuitorilor dar şi competitivitatea întreprinderilor. Mai exact, este nevoie de o continuare a reformelor care să ducă la creştere economică.
Ce ar trebui să înțelegem din citatul lui Mugur Isărescu? În acest moment, România se situează undeva la 65% din media UE la PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard. Dacă ne uităm în interiorul țării, vom vedea că PIB-ul pe cap de locuitor este mare în anumite zone, și foarte mic în altele. Bucureștiul este în frunte, cu peste 25.000 de euro PIB pe cap de locuitor. Media europeană este aproape 30.000 de euro. Numai că prețurile din București sunt mai mici și atunci vom recurge la indicatorul PIB pe cap de locuitor în euro la paritatea de cumpărare standard din UE. Astfel, Bucureștiul ajunge la 50.000 de euro, cu mult peste media europeană. Dacă utilizăm acest indicator la celelalte județe, vom observa ca niciunul nu mai sare de media UE. De exemplu, în Timiș ajunge undeva la 25.500 euro, iar Constanța la 25.000 de euro. Urmează Clujul, cu 23.500 euro, Brașovul, cu 22.000 euro, Ilfovul, cu aproape 21.500 euro.
La coada clasamentului se află Suceava, cu aproape 11.000 euro, Mehedinți și Teleorman, cu 10.500 de euro, Botoșani, cu puțin peste 9.000 de euro, și Vaslui, cu 8.500 euro. Practic, aceste județe se află la cinci lungimi în spatele Bucureștiului, adică la 30% față de media UE. Un bucureștean este de 5-6 ori mai productiv decât un botoșenean și vasluian și va deveni și mai productiv atâta timp cât lipsesc investițiile în județele cu PIB pe locuitor scăzut.
Când vorbim de adoptarea monedei euro, ne referim în primul rând la convergența nominală. România trebuie să respecte cinci criterii prevăzute în tratatul de la Maastricht, și anume să aibă deficit bugetar sub 3%, datoria publică să fie sub 60% din PIB, inflația trebuie să fie mai mică sau egală cu 1,5 procentuale peste media celor mai performanți trei membri ai UE, cursul leu-euro nu trebuie să varieze decât într-un interval de 15%, iar dobânzile pe termen lung nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. În 2017, toate aceste criterii erau respectate. Acum, România se menține în parametri buni în ceea ce privește datoria publică, pentru că nu sare de 35% din PIB, și cu chiu cu vai ține deficitul bugetar sub 3%.
