Premierul israelian l-a calificat pe noul preşedinte Hassan Rohani drept un „lup deghizat în oaie”. „Suntem mai aproape (de Iran) decât Statele Unite. Suntem mai vulnerabili. Deci, va fi necesar să abordăm această întrebare, şi anume cum să oprim Iranul, poate chiar înaintea Statelor Unite”, a avertizat Netanyahu.

„În Iran există un nou preşedinte. El îl critică pe predecesorul său pentru că a fost un lup deghizat în lup. Strategia sa este să fie un lup deghizat în oaie, şi anume să zâmbească în timp ce fabrică bomba” atomică, a apreciat el într-un interviu pentru postul CBS.

„Ei se apropie de linia roşie. Nu au depăşit-o încă”, a declarat din nou premierul israelian, referindu-se la pragul începând de la care Iranul va fi, în opinia sa, capabil să fabrice prima sa armă nucleară. „Este necesar să li se spună, fără vreo ambiguitate, că acest lucru nu va fi permis”, a continuat el.

În opinia premierului israelian, Iranul dispune de aproximativ 190 de kilograme de uraniu îmbogăţit la un nivel de 20% din cele 250 de kilograme necesare în vederea fabricării unei bombe atomice.

Hassan Rohani, un lider religios moderat, a fost ales pe 14 iunie la conducerea Iranului şi îi va succeda lui Mahmoud Ahmadinejad pe 3 august.

Un oficial israelian a avetizat, în acelaşi timp, că Iranul ar putea să încerce să prezinte o ofertă marilor puteri, cu care urmează să se întâlnească marţi pe tema programului său nuclear controversat.

Teheranul ar putea să propună „o oprire temporară” a îmbogăţirii uraniului sau chiar „o conversie posibilă la un nivel inferior a unei părţi a uraniului îmbogăţit la nivelul de 20%”, cu scopul de a obţine o „anulare parţială a sancţiunilor” internaţionale.

„Aceasta este o concesie nesemnificativă”, a declarat pentru AFP oficialul israelian, sub protecţia anonimatului, apreciind că acest lucru ar constitui „alt exemplu al politicii deliberate a regimului iranian care încearcă să înşele comunitatea internaţională”.

„Israelul se va opune total unei asemenea idei iraniene şi va respinge propuneri care nu vor include (…) o oprire completă a oricărei îmbogăţiri a uraniului, retragerea din Iran a oricărui material îmbogăţit, închiderea instalaţiei ilegale de la Qom şi oprirea totală a activităţii la reactorul de plutoniu”, a mai declarat această sursă.

Netanyahu a refuzat, de asemenea, să confirme sau să infirme informaţii apărute în presa americană potrivit cărora Israelul este responsabil de mai multe explozii la depozite de muniţie în Siria, în apropierea oraşului portuar Lattakia, pe 5 iulie.

Potrivit CNN, vineri, şi ediţiei de duminică a New York Times (NYT), Israelul a efectuat raiduri aeriene împotriva acestor depozite cu scopul de a împiedica utilizarea unor rachete împotriva flotei sale.

„Imediat ce se întâmplă ceva în Orientul Mijlociu este acuzat Israelul”, a comentat Netanyahu. „Nu obişnuiesc să spun ceea facem sau nu facem. Pot să vă spun că politica mea este să împiedic transferul de arme periculoase către (mişcarea şiită libaneză) Hezbollah şi alte grupări teroriste”, a adăugat el.

Potrivit cotidianului american, care citează oficiali americani sub protecţia anonimatului, raidul aerian viza rachete de croazieră antinavă de tip Iahont, vândute regimului de la Damasc de către Rusia.