Proprietarul businessului intrat în in­sol­vență este nimeni altul decât cel mai cunoscut om de afaceri din țară – Dinu Patriciu, mogulul care rula afaceri la Rompetrol de ordinul miliardelor de euro și care, după vânzarea către kazahi, trecea drept românul cu cel mai mult cash.

„Când unii dau faliment, alții se extind. Da, am preluat o parte din spațiile Mic.ro și mai suntem în discuții și cu alți proprietari, destul de aproape de a fi finalizate“, a declarat pentru MONEY EXPRESS Iustin Paraschiv, om de afaceri din Mizil (județul Prahova), cu o avere estimată la circa 70 milioane euro, conform ultimului top al celor mai bogați români realizat de revista „Forbes“, și cunoscut în principal pentru producție și distribuție de carne și mezeluri sub brandul „Ana și Cornel“. Da, anunțul e „pe bune“. E drept, nu are notorietatea, nu are portofelul mogulului și nu are nici ambiția de a lupta cu giganții și de a schimba fața lumii. Tânărul din Mizil are însă o idee, despre care cei avizați spun că are șanse să meargă. Mai are și experiența preluării unor active falimentare. Deci, uitați de Mic.ro.

La colțul blocului s‑ar putea să găsiți acum La Provincia, magazin exclusiv de produse din carne.

PE URMELE MOGULULUI. DAR ÎN ALT FEL. Iustin Paraschiv are un plan diferit pentru linia de business pe care vrea să o deschidă. În primul rând, tânărul om de afaceri are în spate o linie de producție, un abator propriu și afaceri în agricultură „aproape“ integrate, cum spune el, dat fiind faptul că încă nu își asigură singur necesarul complet de furajare. Apoi, Paraschiv mai are un atu – experiența de peste 10 ani în retailul alimentar, prin rețeaua de magazine Ana și Cornel, pe care le deține împreună cu familia.

Dar ce‑l determină pe Paraschiv să își asume acest nou pariu?

„În urmă cu șase luni, împins de la spate și de prețul chiriilor, dar și de îngustarea de la o lună la alta a canalelor de vânzări, m‑am gândit la crearea acestei noi linii de retail – La Provincia“, expune, dintr‑o suflare, Iustin Paraschiv pe ce se bazează decizia sa. „Marii distribuitori încep să intre din ce în ce mai des în insolvență. Micile băcănii nu știu să facă management și nu pot duce bătălia cu discounterii, iar banii furnizorilor și ai producătorilor sunt prinși acolo“, își descrie el experiențele din ultimul an. „Iar noi avem o capacitate de producție destul de mare și pe pasăre, și pe vită sau pe porc și trebuie să găsim canalele de vânzări. Cele mai bune sunt cele proprii, pentru că în celelalte nu mai am încredere“, mai explică Paraschiv. Omul de afaceri spune că, oricum, prin distribuitori sau prin micile magazine dezvoltarea era limitată și se plânge de lipsa de predictibilitate din acel sistem – „Nu pot să‑mi construiesc un plan de business, pe trei ani de pildă“. Experiența trăită de tânăr în business i‑a arătat că banii pierduți din vânzările slabe sunt mult mai puțini decât cei pierduți din neîncasarea banilor de la distribuitori. În plus, Paraschiv a mai constatat un fapt: „Atunci când intrăm noi într‑o zonă, nu intră vreun discounter să se bată cu noi“.

O altă rațiune de business care motivează proiectul La Provincia sunt banii mulți cheltuiți pe închirierea spațiilor. „Chiriile sunt foarte mari în România: pentru mine – 8–30 de euro pe metru pătrat este în continuare foarte mult, dacă ținem cont de faptul că, pentru magazinele noastre, avem nevoie de mai mult de 60 de metri pătrați – putem ajunge până la 150 de metri pătrați“, se plânge Paraschiv. Or, în condițiile în care, mai spune el, vânzările variază de la un magazin la altul, ajungând până la 3.000 de euro, „nu ai cum să‑ți scoți costurile – pentru că, pe lângă chirie, la un magazin mai ai și alte costuri – plata vânzătorilor, plus alte cheltuieli indirecte….“, după cum mai declară el. „Luând în calcul chiriile, investiția are sens – îți amortizezi costurile în mai puțin de zece ani“, explică Paraschiv.

Care va fi, deci, înlănțuirea faptelor?

LA PROVINCIA x 100. Chiar în această săptămână, Paraschiv va deschide primul magazin, urmând ca, până la finele anului, să mai deschidă până la 100 de magazine, pentru care a bugetat patru‑cinci milioane de euro.

Pentru a‑și atinge ținta de 100 de ma­gazine, Paraschiv spune că va merge pe mai multe căi: parteneriate cu posesorii de spații comerciale Mic.ro (într‑o săptămână a semnat deja cu cinci), își va construi singur magazinele sau va realiza parteneriate cu proprietarii unor spații atrăgătoare, cu vad comercial.

Pe lângă parteneriatele cu proprietarii de spații din rețeaua Mic.ro, Iustin Paraschiv vrea să bonifice tinerii care „identifică spații comerciale ce pot fi folosite ca magazine de carne“. În plus, dacă aceștia vor să se implice și au un spațiu în proprietate, pot să o facă. „Ne dă nouă spațiul în chirie și se poate implica dacă respectă condițiile noastre. Dacă chiar se ocupă de magazin, poate deschide chiar el mult mai multe, pentru că profitul lui va veni din vânzări“, spune Paraschiv.

„Altfel, noi le executăm rapid – în mai puțin de o lună sunt gata, firmele de construcție cu care lucrăm se mișcă foarte repede, dar durează avizarea“, întărește Iustin.

După cum arată strategia ambițio­sului businessman, „în lupta împotriva falimentului, câștigătorii sunt producătorii care dețin retail“, își expune el filosofia. „Producătorii cu un sistem specializat, pentru că e foarte greu să răzbești cu o singură gamă de produse: ca să poți avea vreo șansă, trebuie să oferi soluția completă – de la carne proaspătă la produs finit“, arată Paraschiv.

Cu alte cuvinte, în magazinele La Provincia se va găsi de la carne proaspătă – „seara tai puiul, dimineața e în magazin“, până la produse finite, ba chiar și un pic mai mult. „Vom vinde și alte produse alimentare în magazinele noastre – ulei, condimente, totul pentru a veni în întâmpinarea dorințelor clientului, care, spunem noi, va găsi la noi cel mai bun preț din zonă. La nevoie, vom vinde chiar și cu un adaos comercial de zero la sută“, indică Paraschiv.

Și pentru că de‑a lungul timpului a constatat că managementul magazinului este foarte important, tânărul businessman spune că‑și va alege cu atenție oamenii. În acest demers, Paraschiv se va baza pe echipa care funcționează deja în retail – peste 500 de oameni, care, arată el, îi dă posibilitatea de a selecta vârfurile și de a le pune să dezvolte magazinele La Provincia. Nu este pentru prima dată când Paraschiv se bazează pe resursele proprii de personal în dezvoltarea unui business. De fiecare dată când și‑a lansat vreo divizie de business, oamenii de bază au provenit din resursele umane existente. O echipă de oameni cu experiență în agricultură din Mizil a fost „delocalizată“ în Vâlcea și implicată în dezvoltarea businessului Avicarvil – fermele de pui cumpărate de la Oltchim. Rețeta a funcționat, dat fiind faptul că businessul Avicarvil a crescut de la an la an, iar specialiștii au atras alți specialiști, ceea ce îl determină pe Paraschiv să spere că modelul poate fi replicat.

„Un simplu vânzător, în businessul nostru, este foarte important – dacă el nu reușește să prezinte produsul ca și cum chiar el l‑ar mânca, în nici un caz nu va merge afacerea“, indică el. În plus, Paraschiv spune că media de vârstă a supervizorilor și a șefilor de magazine este de 30 de ani. Cele 100 de magazine pe care le are în plan îi vor aduce dublarea persona­lu­lui existent – de la 500 de oameni im­pli­cați în retailul alimentar (prin magazinele Ana și Cornel), până la finele anului vor fi 1.000 de persoane.

În succesul magazinelor sale La Provincia, Paraschiv mizează și pe „gustul altfel“ al cărnii pe care o va comercializa obiceiul ca oamenii să cumpere în funcție de gustul unui produs, ci în funcție de preț. Eu vreau să schimb asta și să cultiv oamenii, să îi ajut să ia deciziile în funcție de gust“, arată tânărul businessman. Pentru că, mai arată Paraschiv, dat fiind faptul că‑și poate asigura necesarul de cereale și că puii săi sunt crescuți la sol, nu în baterii, poate să asigure acel „ceva“ care să‑i „ajute“ pe oameni să decidă în favoarea produselor sale.

Practic, cu magazinele La Provincia, Iustin Paraschiv va intra și în zonele în care nu este prezent cu Ana și Cornel – Hu­nedoara, Cluj, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Gorj.

Ce spun specialiștii despre proiectul de business al lui Paraschiv?

SCURTĂ ANALIZĂ DE BUSINESS. „Ideea în sine, de dezvoltare a rețelei de retail, nu este rea, ba chiar, dacă este pu­să în practică în mod corespunzător, poate fi chiar bună“, spune Valeriu Nistor, „restructurator“ de profesie, de la SOAR Management. Tot Nistor îi mai arată tânărului businessman care sunt condițiile în care ideea de dezvoltare poate căpăta sens: „dacă nu cumpără spațiile“ și „găsește locația potrivită“. „Ceea ce ar trebui să facă el este să în­chirieze și să aibă niște contracte flexibile, care să îi dea posibilitatea să se miște liber pe piață, în funcție de cum evoluează afacerea“, mai spune Nistor. Nistor îi recomandă lui Paraschiv să „facă o analiză de model“ și să meargă pe cea care are randamentul cel mai bun pentru core‑business. Sorin Minea, acționarul majoritar Angst, spune că în linii mari cunoaște proiectul lui Paraschiv, pe care nu îl consideră un concurent pentru rețeaua sa de magazine. „Ceea ce vrea el să facă este o copie a altor modele de gândire, dar n‑aș putea să îi comentez intențiile. Nu știu dacă ar avea succes… Poate că ar avea, dar nu pot să analizez“, își limitează Minea discursul.

Întrebați în ce condiții se pot materializa ideile lui Paraschiv, avocații unui alt greu al lumii afacerilor, Ion Țiriac, în insolvența Mic.ro – Șerban și Asociații, spun că tânărul trebuie să aibă în vedere că deschiderea procedurii insolvenței ar putea să îi încetinească ritmul pe care și l‑a propus. „În situația în care este vorba despre spațiile care se află sub contract de închiriere cu Mic.ro la momentul deschiderii procedurii insolvenței, închirierea acestor spații către o altă persoană – fie ea fizică sau juridică, nu poate fi făcută decât cu acordul administratorului judiciar al Mic.ro și în condițiile în care aceste spații nu sunt esențiale în eventualitatea unui plan de reorganizare“, spune Adrian Ghergulescu, Senior Partner la Șerban și Aso­ciații. „Aceste contracte de închiriere nu pot fi denunțate de către proprietarul spațiului, fiind la latitudinea administratorului judiciar menținerea sau denunțarea acestora. Singura posibilitate de ieșire din contract a proprietarului spațiului este împlinirea termenului pentru care acest contract a fost încheiat. Proprietarul spațiului respectiv nu are obligația de prelungire a contractului“, mai spune Ghergulescu.

Mai repede sau mai încet, La Provincia va ține aproape.