Clivajul dintre fotbalul privit și cel privilegiat a depășit de mult nivelul de avarie. Evoluția spectaculoasă a veniturilor generate de cluburile mari este deosebit de elocventă. Într-o singură zi a optimilor din Champions League, patru giganți europeni aruncă în teren peste 4 miliarde de euro. În același timp, cea mai mare dintre țările mici ale Europei, sau cea mai mică dintre țările mari, uită să se uite. Mai ales către juniorii plecați în cele patru zări ale fotbalului, pentru o cotă mai bună sau pur și simplu pentru un trai mai bun.

Dar labirintul de la firul ierbii este mult mai complicat de atât. Fotbalul european a generat venituri de 24 de miliarde de euro în 2022, după o creștere de 10 miliarde în ultimul deceniu, potrivit ecfil.uefa.com. Pentru 2023, estimările depășesc 26 de miliarde.

Cluburi și țări
Anatomia financiara a creșterii este deosebit de semnificativă. Există o diferență funcțională la nivelul acumulărilor. Țările se disting prin aportul veniturilor generate de drepturile TV. Iar cluburile, prin capacitatea de comercializare. Din acest punct de vedere, diferența este uriașă. Cluburile privilegiate depășesc cu mult potențialul țărilor aflate în competiția financiară.

În optimile UCL, Arsenal aliniază un lot de aproape 1,2 miliarde de euro, conform footballbenchmark.com, sau peste 1,1 miliarde, potrivit transfermarkt.com. Clubul londonez a marcat venituri de 531 de milioane în 2023. Suma nu îl propulsează mai mult de locul 10 în ierarhia Deloitte Football Money League.

În același timp, cea mai mare dintre țările mici, fără nicio o echipă în Europa, s-ar părea că celebrează o creștere a veniturilor de 39%, în 2022. Superliga a totalizat 90 de milioane de euro. Nimic de sărbătorit, mai ales că din perspectiva creșterii într-un an postpandemic, nu depășește locul 25 la nivel european.

Nemzeti Bajnokság
Structura veniturilor este și mai interesantă. 24 de milioane provin din drepturile TV. Exact cât reușește să genereze și campionatul Ungariei. Doar că pentru Superliga asta înseamnă mai mult de un sfert din total, iar pentru OTP Bank Liga sau Nemzeti Bajnokság I, doar 15%. Curios.

Suma primită de la UEFA este de asemenea, identică. 14 milioane. Apoi, asemănările se opresc brusc. Doar 3 milioane din ticketing pentru vecinii din Vest, și 9 milioane în Superliga. Deși în ambele cazuri parcă am avea un lockdown prelungit în privința asistenței pe stadioane. Comercial, Nemzeti Bajnokság, 43 de milioane, Superliga, doar 24. Relevant. Mai ales că vorbim de o ligă cu 12 echipe, în loc de 16.

Desigur, fără să o luăm în calcul și pe Sepsi. Clubul din Sfântu Gheorghe a beneficiat de un buget de 7 milioane de euro, inclusiv finanțări din partea executivului de peste Tisa, potrivit gsp.ro. Țara vecină este foarte atentă în cazul fotbalului. Din 158 de milioane de euro, aproape jumătate vin din subvenții, donații și contribuții excepționale.

Instrumentum regni
Și foarte generoasă privind sportul, în general. Nu avem cum să uităm că la Campionatele Mondiale de Natație, organizate chiar lângă Balaton, un român a fost cel mai bun din lume, în urmă cu puțin timp.

Sportul reprezintă un obiectiv prioritar pentru autocrația electorală de la Budapesta. Sau un instrumentum regni, cum ar putea suna în termeni academici. Oricum, mijloacele nu scuză scopul. Mai ales că profitul nu reprezintă o prioritate.

Bilanțul transferurilor din fotbal este elocvent. Nemzeti Bajnokság a înregistrat un rezultat negativ de 6,2 milioane de euro. Superliga se poate mândri că vândut cu un plus de 10 milioane. Și culmea, OTP Bank Liga are o creștere de 7,1% față de anul fiscal 2021, iar Superliga, o scădere de 50%.

Ce este cu adevărat dureros, e că fotbaliștii români nu plecă doar prin transferuri. 139 de fotbaliști sub 18 ani au plecat în Europa între 2011 și 2022, precizează football-observatory.com. La acest capitol, România este întrecută doar de Franța, Irlanda, Spania, Anglia și Irlanda de Nord.

Rutele cele mai importante ale juniorilor români sunt către Italia și Ungaria. Însă cu 66 de jucători plecați spre Budapesta, aceasta este a treia dintre cele mai consistente rute la nivel european. Și așa cum știm, nu se întâmplă doar la fotbal.

Puțini, dar optimiști
Și nu doar în sport. În general, în ultimii 14 ani, aproape 411.000 de copii români s-au născut în străinătate, conform zf.com via INS. Vârfurile periodice în acest caz – în țările bucuroase de fotbal: Italia, Germania și UK.

Fără nicio legătură cu optimile Champions League, atât România, cât și Ungaria vor fi la Euro 2024. Ultima, după un egal dramatic, scor 2-2, cu vecinii bulgari.

Ce va fi in Germania, vom vedea la vară. Dar putem fi optimiști. Pare imposibil ca Superliga să poată fi depășită de oricine în lume în privința fotbalului vorbit. În raport cu rezultatele, desigur.